Proces câștigat de APADOR-CH. Guvernul, obligat să comunice date despre ajutoarele acordate Ucrainei

Asociația pentru Apărarea Drepturilor omului în România- Comitetul Helsinki, APADOR-CH, a câștigat procesul intentat Guvernului României, reprezentat de Secretariatul General al Guvernului, SGG, în primă instanță. Acest lucru s-a întâmplat după ce Executivul a refuzat să transmită informații de interes public referitoare la ajutoarele militare acordate Ucrainei.

Hotărârea a fost pronunțată de Tribunalul București. Acum, Guvernul este obligat în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul access la informațiile de interes să ofere informațiile solicitate de APADOR-CH.

Victorie în fața Guvernului României

Asociația a transmis faptul că a câștigat în instanță împotriva SGG-ului. 

„Prin Hotărârea nr. 7360/2026, pronunţată la 9 iulie 2026, Tribunalul Bucureşti a respins ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de SGG şi a admis integral cererea APADOR-CH, obligând Guvernul să comunice informaţiile solicitate încă din 9 septembrie 2025”, a transmis asociația.

Neînțelegerea a pornit de la o simplă întrebare. Asociația era curioasă să afle care este valoarea în bani a ajutoarelor militare oferite Ucrainei de către România.

Când a început conflictul? 

APADOR-CH a transmis faptul că informațiile dorite nu erau operative și nici clasificate. S-au dorit simple date minimale referitoare la actele prin care au fost aprobate ajutoarele. 

„În vara lui 2025, APADOR-CH a cerut Guvernului să facă publică valoarea acestor ajutoare oferite în ultimii ani. Ministerul Apărării Naţionale (MApN) ne-a răspuns că aceste informaţii ar fi clasificate, întrucât se regăsesc în hotărâri de Guvern (HG) «nedestinate publicului». Aşa că am continuat cerând Guvernului, prin SGG, să ne dea numărul şi data fiecărei hotărâri de Guvern prin care au fost aprobate ajutoare militare către Ucraina, din 2020 până în prezent, precum şi, dacă aceste HG-uri au fost clasificate, cine le-a clasificat, prin ce act, la ce dată şi în ce clasă şi nivel de clasificare se află, conform Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate. Nu am cerut, aşadar, conţinutul hotărârilor şi nici detalii operative de natură militară, ci doar informaţii minimale despre existenţa şi regimul juridic al acestor acte”, au transmis reprezentanții asociației. 

Guvernul a refuzat cererea

Secretariatul General al Guvernul a refuzat solicitarea asociației. Totuși, nu a prezentat nicio dovadă potrivit căreia informațiile cerute ar fi fost clasificate în mod legal. 

„În 17 septembrie 2025, SGG a refuzat, invocând excepţia de la art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001, fără însă a face dovada că informaţiile respective au fost «efectiv clasificate» potrivit Legii nr. 182/2002.”, conform informațiilor de la reprezentanții APADOR-CH. 

Potrivit acestora, doar o invocare a apărării naționale nu este suficientă, în special când este vorba de simple date ce nu au fost clasificate. 

 „Or, aşa cum am arătat şi în acţiunea depusă în instanţă, simpla invocare a faptului că o informaţie «ţine de apărarea naţională» nu este suficientă: legea cere ca autoritatea să demonstreze că acea informaţie a fost clasificată printr-un act concret, cu respectarea procedurii legale.”, a continuat organizația. 

Refuzul de acest tip nu este primul 

De asemenea, aceasta a ținut să adauge și faptul că doar existența unei hotărâri de Guvern și numărul acesteia nu sunt suficiente pentru a fi informații secrete. Același lucru s-a întâmplat i în urmă cu alți ani, conform reprezentanților asociației. Atunci, informațiile cerute vizau costurile deplasărilor externe ale fostului președinte, Klaus Iohannis. 

„În faţa acestui refuz nemotivat, în octombrie 2025 am chemat în judecată Guvernul (reprezentat de SGG), cerând instanţei să-l oblige să ne comunice informaţiile solicitate şi să fixeze un termen pentru aceasta. Ca o ironie, am constatat că nu era prima dată când ne judecam pentru informaţii publice cu Ilie Bolojan: în 2002, APADOR-CH a mai câştigat un proces împotriva SGG, pentru desecretizarea stenogramelor şedinţelor de guvern. La acea vreme, SGG era condus chiar de actualul premier, Ilie Bolojan”, a transmis APADOR-CH.

Totuși, cât a costat ajutorul pentru Ucraina?

Această victorie din proces este doar primul pas spre aflarea valorii ajutoarelor militare oferite Ucrainei. 

„Chiar şi după această victorie în justiţie, valoarea reală a ajutoarelor acordate Ucrainei rămâne, deocamdată, necunoscută. Avem, cel mult, promisiunea că vom afla în ce hotărâri se ascund aceste cifre, dar nu şi cifrele în sine. Drumul spre un răspuns simplu, pe care orice cetăţean ar trebui să-l primească în câteva zile, este încă lung, iar rezultatul lui rămâne sub semnul întrebării”, a subliniat organizația. 

De asemenea, identificarea hotrățrilor de gUvern este doar începutul. „Stabilirea exactă a numărului şi datei fiecărei hotărâri de Guvern prin care au fost aprobate ajutoare militare pentru Ucraina este doar primul pas pentru obţinerea de date oficiale privind banii publici cheltuiţi în acest scop.”, a adăugat APADOR-CH. 

Reprezentanții asociației sunt de părere că cetățenii României au dreptul să știe aceste informații. Acest lucru vine în contextul în care banii cheltuiți pentru ajutoare sunt bani publici, în special în contextul măsurilor de austeritate. 

Ajutoarele acordate Ucrainei provin din bani publici. Este firesc ca cetăţenii care produc aceşti bani să ştie, măcar la nivel minimal, cum şi pe ce bază au fost luate deciziile respective. Mai ales în contextul în care acelaşi Guvern le cere cetăţenilor săi eforturi bugetare şi măsuri de austeritate”, conform APADOR-CH. 

TOată această lipsă de transparența poate avea efecte extrem de negative asupra încrederii politici. Această secretomanie instituțională nu protejează securitatea națională. Ea vine în sprijinirea neîncrederii și a narativelor conspiraționiste. Mai mult, cetățenii nu vor înțelege modul în care funcționează guvernare și nici cum sunt cheltuiți banii publici. 

Hotărârea aceasta nu este una definitivă. Ea poate fi atacată în decurs de 15 zile de la comunicare.