Prețul petrolului scade puternic după suspendarea atacurilor dintre SUA și Iran

Prețul petrolului a scăzut puternic după ce Statele Unite și Iranul și-au suspendat atacurile. Pauza alimentează speranțele privind o posibilă detensionare a conflictului și revenirea negocierilor. Petrolul Brent, referința internațională a pieței, a pierdut la un moment dat peste 9%. Cotația a coborât până la 87,59 dolari pe baril. Mișcarea este semnificativă după ce, săptămâna trecută, prețul depășise pragul de 100 de dolari, potrivit BBC.

Până luni după-amiază, Brent recuperase o parte din pierderi și ajunsese la 90,60 dolari pe baril. Chiar și așa, scăderea zilnică depășea 6%. Evoluția a venit după ce ambasadorul american la ONU a anunțat suspendarea atacurilor asupra Iranului pentru a doua noapte consecutiv. Decizia a fost luată pentru a oferi „spațiu negocierilor”.

Teheranul a făcut un pas similar. Un purtător de cuvânt al armatei iraniene a anunțat duminică oprirea atacurilor „de represalii” din regiune.

Strâmtoarea Ormuz rămâne în centrul crizei

Conflictul dintre SUA și Iran a provocat o creștere rapidă a prețului petrolului. Una dintre principalele cauze a fost blocarea efectivă a Strâmtorii Ormuz. Ruta este esențială pentru piața mondială a energiei. Aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate transportate la nivel global trec în mod obișnuit prin această zonă.

O primă detensionare a avut loc în iunie. Statele Unite și Iranul au semnat atunci un memorandum pentru oprirea operațiunilor militare și redeschiderea strâmtorii. Cotațiile au reacționat rapid. Petrolul a revenit spre nivelurile de dinaintea războiului, de aproximativ 70 de dolari pe baril.

Armistițiul s-a destrămat însă la începutul lunii iulie. Reluarea confruntărilor a readus temerile privind aprovizionarea mondială și a împins din nou prețurile în sus. Săptămâna trecută, petrolul a trecut de 100 de dolari pe baril pentru prima dată din luna mai.

Atacurile din Marea Roșie au amplificat temerile

Presiunile asupra pieței energetice nu au venit doar din Strâmtoarea Ormuz. Miliția Houthi din Yemen a atacat petroliere în Marea Roșie. Incidentele au pus sub presiune o altă rută importantă pentru transportul petrolului. Arabia Saudită folosea această cale pentru a evita Strâmtoarea Ormuz. Atacurile au amplificat astfel temerile privind posibilitatea unor perturbări mai ample ale exporturilor.

În ciuda scăderii recente a petrolului, investitorii nu consideră criza încheiată. Susannah Streeter, strateg-șef pentru investiții la Wealth Club, spune că piețele rămân „prudente, având în vedere schimbările de situație din timpul acestui conflict”.

„Există încă o incertitudine semnificativă inclusă în aceste prețuri și reticență în ceea ce privește posibilitatea ca negocierile să conducă la un progres de durată”, a adăugat aceasta.

Europa intră în ecuație cu rezerve reduse de gaze

Incertitudinea se resimte și pe piața gazelor. Prețurile angro au crescut în ultima perioadă, în timp ce Europa se confruntă cu rezerve neobișnuit de mici. O analiză Wood Mackenzie arată că nivelul gazelor stocate în Europa se află la un minim istoric. Compania avertizează că siguranța aprovizionării pentru iarnă este „în pericol”. Situația ar putea deveni și mai dificilă dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă încă două luni.

Într-un asemenea scenariu, depozitele europene ar ajunge la mai puțin de 70% din capacitate până la 1 noiembrie. Media ultimilor cinci ani pentru aceeași dată este de aproximativ 90%. „Stocurile reduse din Europa, cererea puternică din Asia și creșterea limitată a noilor livrări de GNL (gaz natural lichefiat) aproape garantează prețuri ridicate pe parcursul acestei ierni și până în 2027”, a declarat Massimo Di Odoardo, vicepreședinte pentru cercetarea pieței gazelor și GNL la Wood Mackenzie.

Scumpirea energiei pune presiune pe inflație

Efectele conflictului depășesc piața petrolului. Benzina și motorina s-au scumpit deja în mai multe țări. Costurile mai mari ale energiei pot ajunge apoi în prețurile altor produse. Transportul și producția devin mai scumpe, iar companiile pot transfera o parte din costuri către consumatori.

Alimentele sunt printre produsele care pot fi afectate. În acest fel, criza energetică riscă să alimenteze inflația. Creșterea prețurilor schimbă și calculele băncilor centrale. O inflație persistentă poate determina instituțiile să mențină dobânzile ridicate sau chiar să le majoreze.

Conflictul schimbă perspectivele asupra dobânzilor

Banca Centrală Europeană a majorat în iunie dobânda-cheie pentru zona euro. A fost prima creștere de acest fel din ultimii aproape trei ani. Instituția a indicat conflictul drept unul dintre factorii care „generează presiuni inflaționiste”.

Situația s-a schimbat și în Marea Britanie. Înainte de izbucnirea războiului cu Iranul, investitorii anticipau reduceri ale dobânzilor în acest an. Piețele nu mai estimează acum nicio reducere. Dimpotrivă, a apărut perspectiva unei majorări spre sfârșitul anului.

Banca Angliei se reunește în această săptămână pentru o nouă decizie de politică monetară. Dobânda-cheie este așteptată să rămână, pentru moment, la 3,75%. Scăderea petrolului oferă astfel un prim semnal de relaxare după săptămâni de volatilitate. Evoluția va depinde însă de durata pauzei dintre SUA și Iran și de situația din Strâmtoarea Ormuz. O reluare a atacurilor ar putea readuce rapid presiunile asupra petrolului, gazelor și inflației.