Negociere secretă între PPE, AfD și grupuri de extremă dreaptă

Comunicațiile dezvăluite de o investigație a agenției germane de presă dpa au arătat că Partidul Popular European (PPE), cel mai mare grup din Parlamentul European, a colaborat mult mai strâns cu partidele de extremă dreaptă decât se știa anterior. Reprezentanții PPE au folosit un grup de WhatsApp și au organizat întâlniri față în față cu parlamentari de extremă dreaptă. Voiau să redacteze legislație menită să înăsprească politica europeană de migrație, spune Euronews.

Propunerea legislativă vizează posibilitatea deportării solicitanților de azil în „hub-uri de returnare” din țări din afara UE. Aceasta a obținut majoritatea necesară în comisia parlamentară competentă la scurt timp după întâlnirea dintre europarlamentari. Colaborarea a luat naștere la începutul lunii martie, după luni de blocaj în cadrul coaliției pro-europene informale a PPE, Socialiștilor și Democraților și liberalilor din Renew Europe.

Când Socialiștii au refuzat să susțină conceptul de „hub-uri de returnare”, reprezentanți ai PPE au creat un grup de WhatsApp. Acolo au prezentat propunerea lor celor trei fracțiuni de dreapta: Conservatorii și Reformiștii Europeni, care include aliați ai premierului italian Giorgia Meloni, Patriots for Europe, care include politicieni din Rassemblement National al Marinei Le Pen, și grupul Suveranitatea Națiunilor Europei, căruia îi aparțin europarlamentarii AfD.

Participanții la negocieri s-au întâlnit și în persoană pe 4 martie. Ulterior au schimbat mesaje în care se mulțumeau reciproc pentru „excelenta cooperare”, însoțite de emoji-uri cu aplauze.

Votul: 41 contra 32 și un precedent

Comisia pentru Libertăți Civile a Parlamentului European a votat 41 la 32 în favoarea amendării Directivei de Returnare: solicitanților de azil li se poate aplica detenție de până la 24 de luni dacă nu cooperează sau reprezintă riscuri de securitate, iar „ordinele europene de returnare” vor fi executabile în tot spațiul Schengen începând din iulie 2027. EPP s-a alăturat ECR, Patriots for Europe și grupului ESN pentru a susține reformele.

Episodul este semnificativ deoarece arată o cooperare instituționalizată și sugerează că zidul care interzicea colaborarea cu partide considerate până nu demult prea toxice pentru a fi asociate cu ele în capitalele naționale se prăbușește la Bruxelles.

Weber neagă, dar nu poate nega chat-urile

Manfred Weber, liderul EPP și vicepreședinte CSU, insistase în mod repetat că un „zid de foc” există la Parlamentul European, subliniind importanța inexistenței oricărei cooperări cu partidele de extremă dreaptă. Vorbind pentru Bild sâmbătă, Weber nu a negat că jurnalele de chat există, dar a respins orice relevanță politică a AfD: „AfD nu joacă niciun rol când vine vorba de majorități și conținut. În calitate de președinte de grup, eu stabilesc strategia. Totuși, nu controlez grupurile de chat ale personalului”.

Câteva zile mai târziu, Weber a mers mai departe, descriind AfD drept „un partid absolut toxic” și negând existența oricărei cooperări „structurate, sistemice” cu aceasta. „Nu avem coaliții fixe în Parlamentul European”, a spus el. Dar a adăugat că problemele Europei trebuie rezolvate: „Altfel, nu îi vom opri pe populiști”.

Este o formulare revelatoare: Weber combate extrema dreaptă din motive practice, pentru că nu vrea ca populiștii să câștige electorat, nu din motive de principiu legate de valorile democratice.

Merz critică, Socialiștii cer explicații, Verzii acuză

Cancelarul german Friedrich Merz a criticat cooperarea, subliniind că Weber poartă acum responsabilitatea de a se asigura că o astfel de colaborare nu se mai repetă. Ministrul german de Externe Johann Wadephul a îndemnat europarlamentarii să evite orice cooperare cu AfD și a cerut menținerea „zidului de foc”.

Partidul Social Democrat german a cerut clarificări. Secretarul general Tim Klüssendorf a declarat că Weber trebuie să se explice. „Dacă se dovedește adevărat că membrii EPP colaborează direct cu extrema dreaptă, inclusiv AfD, în grupuri de chat comune și pregătesc texte legislative, aceasta ar fi o afacere scandaloasă”, a spus el. Erik Marquardt, șeful delegației Verzilor germani în Parlamentul European, a lansat un atac dur, acuzând creștin-democrații că poartă „o gravă povară istorică”. Ulterior a recunoscut public: „Trebuie să fim autocritici și să spunem că a fost trimis un semnal greșit de Parlamentul European. Și că în final s-a ajuns la o majoritate obținută exclusiv cu partide de extremă dreaptă, acesta este, de asemenea, o greșeală.”

Fisura structurală: un nou mod de a face politică la Bruxelles

Dincolo de episodul concret, analiștii văd o schimbare structurală mai profundă în felul în care funcționează Parlamentul European.

Nicolai von Ondarza, expert în instituții europene la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și Securitate, argumentează că acesta nu este un caz izolat. Semnalează o schimbare structurală în modul în care funcționează Parlamentul. „UE se îndreaptă în direcția unui fel de guvern minoritar în Parlamentul European”, a spus el. PPE alege din ce în ce mai mult între două majorități posibile: coaliția pro-europeană tradițională cu Socialiștii și Liberalii și, într-un număr crescând de cazuri, o majoritate cu partide la dreapta sa.

Alexander Sell, europarlamentar AfD, a formulat dilema cu o franchețe care ar trebui să îngrijoreze: „PPE este într-o poziție foarte confortabilă dacă vrea să o folosească. Pot negocia cu stânga sau cu dreapta în funcție de subiect, și asta le oferă multă putere. Am văzut deja asta în rezoluția privind Venezuela, nu a existat niciun acord cu socialiștii și a trecut cu voturile dreptei. A fost un semnal clar că majoritatea tradițională nu mai este singura posibilă” a concluzionat Sell.

Dincolo de cooperarea practică dezvăluită de dpa, există o aliniere de facto între pozițiile PPE și cele ale grupurilor de extremă dreaptă (Patriots for Europe și Europe of Sovereign Nations) pe anumite dosare. Pe dosarele de migrație și pe cele de mediu, PPE a creat majorități de dreapta, votând în același mod cu forțe considerate odinioară prea toxice de centrul-dreapta, precum Rassemblement National, Fidesz al lui Viktor Orbán și Alternative for Germany.

La 50 de ani, PPE se uită în oglindă

Paharele de șampanie au fost ridicate la a 50-a aniversare a Partidului Popular European. A fost miercuri, într-un loc elegant din Bruxelles. Dar spectrul extremei drepte plutea deasupra cocktail-ului pe măsură ce EPP cântărește cea mai fundamentală dilemă din ultimele decenii: care este viitorul conservatorilor europeni?

Răspunsul pe care liderul Manfred Weber pare să îl construiască, nu e explicit, ci prin acțiunile concrete ale aparatului pe care îl conduce. Anume că zidul nu mai este o linie roșie principială, ci un instrument tactic care se ridică sau coboară după nevoi legislative. Emoji-urile de aplauze din grupul de WhatsApp sunt, în această lumină, nu un accident de comunicare, ci un simptom.