Postul Sfinților Petru și Pavel începe azi. Vor fi 21 de zile de post cu dezlegare la pește și tradiții vii

Potrivit Basilica.ro, agenția de știri a Patriarhiei Române, Postul Sfinților Apostoli din acest an este cel mai lung din ultimii opt ani. Spre deosebire de alte posturi cu dată fixă, Postul Sânpetrului este unul dintre cele mai blânde din punct de vedere alimentar. Din cele 21 de zile, 12 au dezlegare la pește. Dar nu e blând și din punct de vedere duhovnicesc. Este o perioadă de rugăciune, pocăință, milostenie și pregătire sufletească înaintea uneia dintre cele mai mari sărbători apostolice ale anului.

Postul Sfinților Petru și Pavel, cel pe care satul românesc l-a botezat simplu și afectuos Postul Sânpetrului, nu este cel mai aspru din an. Nu este Postul Mare, cu mortificările lui celebre. Este, în schimb, în 2026, cel mai lung post al Apostolilor din ultimii opt ani: 21 de zile în care tradiția creștină și memoria populară se împletesc în chipuri uneori surprinzătoare, de la cheile Raiului la „fierberea grindenii” și de la pomana morților la dezlegarea la pește în chiar prima zi.

Un calendar cu dinamică proprie. De ce postul nu are durată fixă

Spre deosebire de Postul Crăciunului sau de Postul Adormirii Maicii Domnului, Postul Sfinților Apostoli nu are o durată fixă. Începutul lui depinde de data Paștelui, fiind așezat în calendar după Duminica Tuturor Sfinților, prima duminică de după Rusalii. Postul începe întotdeauna luni după Duminica Tuturor Sfinților, iar durata lui poate varia considerabil de la un an la altul. În 2026, Paștele a fost sărbătorit pe 12 aprilie, ceea ce a făcut ca postul să fie mai lung decât în anii precedenți.

Această mobilitate calendaristică face din Postul Sânpetrului o perioadă cu o personalitate aparte. Uneori abia depășește o săptămână, alteori, ca în 2026, se întinde aproape trei săptămâni.

Regulile mesei. Cel mai generos post din an

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este considerat unul dintre posturile mai ușoare din cursul anului bisericesc, mai ales din punct de vedere alimentar. Potrivit rânduielilor bisericești, luni, miercuri și vineri se consumă hrană fără ulei, marți și joi este dezlegare la untdelemn și vin, iar sâmbăta și duminica se dă dezlegare la pește. Din cele 21 de zile de post, 12 au dezlegare la pește. Chiar prima zi a postului, 8 iunie, este zi cu dezlegare la pește. Printre zilele importante din această perioadă se numără și 24 iunie, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, când se dă de asemenea dezlegare la pește.

O singură interdicție rămâne nenegociabilă indiferent de zi. Nu se oficiază cununii religioase, Biserica arătând că perioada de postire, pocăință și înfrânare nu este compatibilă cu petrecerile care însoțesc, de regulă, nunțile.

Semnificația apostolică. Petru și Pavel, cei doi stâlpi ai Bisericii

Postul este rânduit în cinstea Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Aceștia sunt doi dintre cei mai importanți propovăduitori ai creștinismului. Sfântul Apostol Petru este prezentat în Biblie cu primul său nume, ca pescarul Simon, chemat de Hristos și numit „Chifa”, adică „piatră”, după mărturisirea credinței sale. Sfântul Apostol Pavel, fostul Saul, prigonitor al creștinilor înainte de convertirea de pe drumul Damascului, este numit Apostolul Neamurilor, pentru lucrarea sa misionară în lumea greco-romană.

Destinele lor sunt oglindiri inversate ale aceleiași transformări. Unul a stat lângă Hristos de la început și L-a tăgăduit de trei ori în noaptea Patimilor. Celălalt L-a persecutat pe Hristos și a devenit cel mai prolific teolog al Noului Testament. Doi oameni imperfecți, ridicați la desăvârșire. Un model uman recognoscibil, și tocmai de aceea memorabil.

Arhiepiscopia Bucureștilor arată că, prin acest post, sunt cinstite și darurile Sfântului Duh, pogorâte peste Apostoli la Cincizecime. Din acest motiv, în vechime, postul era numit și Postul Cincizecimii.

Sânpetru de Vară. Sacrul creștin îmbrățișează memoria agrară

În calendarul popular, sărbătoarea de la 29 iunie este cunoscută drept Sânpetru de Vară. În tradiția populară, Sânpetru marchează mijlocul verii agrare și perioada secerișului. În imaginarul satului românesc, Sânpetru apare ca un personaj apropiat oamenilor: agricultor, păstor sau pescar, dar și păstrător al cheilor Raiului.

Portretul popular al lui Sânpetru este unul de o umanitate dezarmantă: nu un sfânt distant și luminat, ci un om al câmpului, al turmei, al barcii de pescuit. E cineva cu care țăranul se putea identifica fără ezitare.

În unele zone, ziua de Sânpetru este legată de pomenirea morților, sub numele de Moșii de Sânpetru. Se curăță și se tămâiază mormintele, iar oamenii dau de pomană colaci, lumânări, mere sau alte alimente, în memoria celor adormiți. Tot în tradiția populară, Sânpetru de Vară este considerat patron al lupilor. Legendele spun că el rânduiește hrana animalelor sălbatice și „fierbe grindina”, pentru ca aceasta să nu distrugă recoltele.

O propunere pentru tine, cititorule

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni.

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru.

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!