Prietena lui Jung care a construit o arhivă globală a viselor și simbolurilor ascunse

Olga Fröbe-Kapteyn a încercat să facă ceea ce puțini artiști ai secolului XX au îndrăznit: să transforme visele, simbolurile și memoria ancestrală a omenirii într-un limbaj vizual universal.

Prietenă apropiată a psihanalistului Carl Jung, artista olandeză a construit una dintre cele mai neobișnuite arhive culturale ale secolului trecut. În anii 1930 și 1940, ea a călătorit prin biblioteci și colecții din Europa și Statele Unite pentru a aduna aproximativ 6.000 de imagini ritualice, mitologice și simbolice.

Scopul era ambițios: descifrarea „inconștientului colectiv”, conceptul formulat de Jung, potrivit căruia psihicul uman păstrează urme ale experiențelor ancestrale comune tuturor civilizațiilor.

Artista care transforma simbolurile în hartă a psihicului uman

Pentru Olga Fröbe-Kapteyn, explorarea spiritualității nu era doar o preocupare intelectuală. Era și o formă de supraviețuire personală.

În 1915, soțul ei, muzician croato-austriac, a murit într-un accident de avion. După tragedie, artista s-a retras în Ascona, un sat elvețian aflat pe malul Lacului Maggiore.

Acolo a intrat în contact cu atmosfera radicală de la Monte Verità, loc devenit celebru la începutul secolului XX pentru experimentele sale sociale, spirituale și artistice.

Monte Verità a atras figuri importante ale avangardei europene. Printre vizitatori s-au numărat coregraful Rudolf Laban, artista Sophie Taeuber-Arp, scriitorul Hermann Hesse și, potrivit unor relatări, chiar Vladimir Lenin și Lev Troțki.

Totuși, Fröbe-Kapteyn nu a fost atrasă de partea boemă a comunității. Ea prefera studiul, meditația și explorarea simbolurilor.

Desene de meditație și geometrie sacră

Între 1926 și 1934, artista a realizat o serie de lucrări abstracte numite „desene de meditație”.

Aceste compoziții combinau influențe Art Deco cu simboluri ezoterice, planete, piramide, mandale și forme inspirate din geometria sacră.

Lucrările sale par, în același timp, profund moderne și extrem de vechi. Ele sugerează o lume în care arta, psihologia și spiritualitatea devin imposibil de separat.

Galeria Charles Ede a prezentat recent trei dintre aceste lucrări la TEFAF New York, alături de un bust al zeiței egiptene Hathor.

Pentru Fröbe-Kapteyn, figurile mitologice feminine reprezentau expresii universale ale „Marii Mame”, un simbol central în multe culturi antice.

FBI-ul a suspectat că transporta coduri secrete

Pasiunea artistei pentru simboluri a provocat și episoade neobișnuite.

La începutul anilor 1940, în timpul unei călătorii din SUA spre Elveția, valiza sa plină cu imagini ezoterice și simbolice a atras atenția FBI-ului.

Autoritățile americane au suspectat că artista transporta coduri secrete. Într-un anumit sens, suspiciunea nu era complet greșită. Fröbe-Kapteyn încerca să construiască un limbaj simbolic universal.

Potrivit relatărilor, situația s-a rezolvat rapid după ce oficialul care a interogat-o s-a dovedit admirator al teoriilor lui Jung.

Astăzi, arhiva creată de artistă se află la Institutul Warburg.

Eranos, locul unde Orientul și Occidentul trebuiau să se întâlnească

În 1928, Fröbe-Kapteyn a avut o viziune pe care avea să o transforme într-un proiect cultural major.

Ea și-a imaginat un spațiu unde filosofia orientală și gândirea occidentală să poată dialoga liber.

Astfel a apărut Casa Eranos, construită lângă Ascona. Numele provenea din greaca veche și desemna un banchet în care fiecare participant contribuia cu propria parte.

În jurul acestui centru, artista a organizat conferințe și întâlniri dedicate spiritualității, psihologiei, mitologiei și artei.

Primul simpozion Eranos a avut loc în 1933 și a fost deschis chiar de Carl Jung.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Fröbe-Kapteyn a insistat că proiectul său trebuie să rămână apolitic. Ea considera că lumea modernă nu poate fi vindecată doar prin ideologii sau progres tehnologic, ci printr-o explorare profundă a interiorului uman.

O artistă redescoperită într-o epocă obsedată din nou de spiritualitate

Interesul pentru opera Olgăi Fröbe-Kapteyn a crescut din nou în ultimii ani.

Arta sa a fost inclusă în expoziții dedicate ocultismului, automatismului psihic și relației dintre artă și invizibil.

Criticii văd în lucrările sale o continuare a explorărilor începute de artiști precum Wassily Kandinsky, Paul Klee sau Hilma af Klint.

Ascensiunea spectaculoasă a interesului pentru Hilma af Klint și pentru arta spirituală a începutului de secol XX arată că publicul contemporan caută din nou sensuri dincolo de materialism și tehnologie.

Moștenirea Olgăi Fröbe-Kapteyn pare astăzi mai actuală decât în timpul vieții sale. Într-o lume dominată de inteligență artificială, viteză și fragmentare, artista care colecționa simboluri antice pentru a înțelege visele omenirii revine în centrul atenției culturale, scrie FT.