Nazare: România a trecut testele Fitch și Moody’s, dar riscurile economice rămân. Următoarea analiză vine în toamnă

Următoarea evaluare va veni în toamnă. Atunci, România va primi echipele tehnice ale agenției S&P Global Ratings. Vizita este programată pentru jumătatea lunii septembrie, iar raportul este așteptat la începutul lunii octombrie.

Menținerea ratingului în categoria „investment grade” înseamnă că țara este în continuare considerată un debitor suficient de sigur pentru investitori. Dacă România ar coborî în categoria „junk”, adică a investițiilor speculative, dobânzile ar putea crește în întreaga economie, leul s-ar putea deprecia, iar firmele ar putea ajunge să se împrumute mai scump.

Alexandru Nazare spune, în cadrul unei emisiuni Digi24, că o eventuală pierdere a calificativului de investiții nu ar fi ușor de reparat. Revenirea ar putea dura între trei și cinci ani.

Ce înseamnă, de fapt, ratingul de țară

Agențiile internaționale de rating, precum Fitch, Moody’s și S&P, analizează capacitatea unui stat de a-și plăti datoriile. Ratingul nu este însă o notă acordată doar economiei în sens strict. Agențiile se uită la deficitul bugetar, datoria publică, ritmul de creștere economică, stabilitatea politică, capacitatea Guvernului de a lua măsuri și perspectivele privind finanțele publice.

O țară aflată în categoria „investment grade” este considerată suficient de sigură pentru investiții. Sub acest nivel începe zona „junk”. Riscul este considerat mai mare și investitorii cer, de regulă, randamente mai ridicate pentru a-și asuma acel risc.

România se află în prezent deasupra acestei linii. Însă cu o perspectivă negativă. Asta înseamnă că agențiile văd riscuri importante care ar putea duce, dacă situația nu se îmbunătățește, la o retrogradare în viitor.

„Am mai câștigat niște timp”

Alexandru Nazare spune că menținerea ratingului după evaluările Fitch și Moody’s reprezintă un rezultat important. Dar nu unul care permite României să considere problema rezolvată. „Nu a fost o perioadă simplă, au fost două teste succesive, raportul publicat de Fitch și cel publicat de Moody’s târziu aseară. Important este că România, după aceste rapoarte, rămâne pe harta marilor investiții, reușește să-și prezerve calificativul de investiții, ceea ce din punctul nostru de vedere era vital pentru perioada următoare. Bineînțeles că și riscurile rămân în continuare ridicate, sunt lucruri justificate, ridicate de analiștii ambilor agenții, care se referă la capacitatea, pe care o văd aceștia a României de a consolida, de a ajusta în continuare, în anii următoare, astfel încât România să ajungă la un deficit de 3% și să reușească să iasă din această procedură de deficit excesiv, care ne-a penalizat foarte mult în ultimii ani”, a declarat Alexandru Nazare.

El spune că exista un risc real ca România să primească o decizie nefavorabilă. Iar ultimele zile înaintea publicării rapoartelor au fost marcate de tensiune la Ministerul Finanțelor. „Eu cred că a fost un risc important, atât în privința Fitch cât și Moody’s. Mulțumesc echipelor din Ministerul de Finanțe, BNR, care au lucrat permanent în toate negociările pe care le-am purtat cu agențiile, nu numai negocierile de ultim moment, dar și cele purtate când acestea au avut conversațiile obișnuite cu noi acum o lună, o lună și jumătate. Deci a fost un efort important pe care au reușit să-l ducă la bună îndeplinire cu succes și da, e adevărat, au fost și nopți albe, pentru că a fost o tensiune foarte mare, cel puțin în ultimele zile, înainte de publicarea rapoartelor”, a afirmat el.

Ce s-ar întâmpla dacă România ar ajunge în categoria „junk”

Statul se împrumută constant pentru a acoperi deficitul bugetar și pentru a refinanța datoriile ajunse la scadență. Dacă România este considerată mai riscantă, investitorii pot cere dobânzi mai mari pentru a cumpăra titluri de stat. Costurile mai mari nu s-ar opri însă la stat. Băncile și companiile se raportează, într-o anumită măsură, la condițiile în care se finanțează economia în ansamblu. Un risc mai mare pentru România poate însemna bani mai scumpi pentru firme și, în cele din urmă, pentru consumatori.

„Chiar dacă publicarea acestor rapoarte pare o chestiune mai mult tehnică, efectele pe care o pierdere a calificativului de investiții le-ar putea avea se pot vedea în întreaga economie și ar putea să afecteze întreaga economie, pornind de la cursul de schimb, o depreciere a cursului de schimb, o creștere a nivelului dobânzilor, dar nu doar la titlurile de stat în modul în care se împrumută statul, cât și pe verticală, pe toată economia, împrumuturile pe care le-ar face antreprenorii, indiferent de talia lor și antreprenorii mici sau antreprenorii importanți din România, ca și dobândă vor crește, atrage după sine, o pierdere a unui calificativ de investiții atrage după sine foarte multe efecte negative și, din nefericire, aceste efecte nu dispar foarte repede.

Durează între 3 și 5 ani în mod normal să poți să ieși după ce ca țară ți-ai pierdut calificativul de investiții de la două agenții de rating”, a explicat Nazare.

De ce deficitul bugetar este principala problemă

Una dintre marile vulnerabilități ale României este deficitul bugetar, adică diferența dintre cât cheltuiește statul și cât încasează. În ultimii ani, România a avut deficite foarte mari în comparație cu alte state europene. Guvernul încearcă acum să reducă acest dezechilibru prin măsuri de consolidare fiscală. Adică printr-o combinație de reducere a unor cheltuieli și creștere a veniturilor.

Nazare spune că ajustarea este deja vizibilă. Deficitul urmează să coboare de la aproximativ 9,3% spre 6%. Însă adevărata provocare vine după aceea prin reducerea deficitului către limita de 3% stabilită la nivel european. „Consolidare importantă undeva de la 9,3 spre 6% în acest an, dar greul, practic, din punctul lor de vedere urmează abia de acum încolo”, a afirmat ministrul.

„Pentru că consolidarea undeva de la 6 spre 3, bineînțeles că comportă mult mai multe greutăți, mai ales dacă ne uităm un pic la acceptabilitatea socială a anumitor măsuri. Deci eu am în calcul și acest factor, care este justificat. Și de aceea își pun problema unei majorități și a unui guvern care să susțină în continuare acest obiectiv. La finalul acestui obiectiv, de fapt și de drept, simțim prosperitatea României”, a spus Nazare.