Muntele Olimp, reședința lui Zeus, candidează pentru lista UNESCO a Patrimoniului Mondial

Muntele Olimp nu are nevoie de publicitate, mitologia a făcut-o de milenii. Dar grecii vor acum ceva concret. Vor înscrierea pe lista UNESCO de Patrimoniu Mondial. Speră să le aducă recunoaștere oficială, protecție suplimentară și, inevitabil, și mai mulți vizitatori. Dosarul depus la Busan combină legendele lui Zeus cu biodiversitatea excepțională a pantelor muntelui și cu vestigiile arheologice descoperite pe vârfurile sale. E un argument triplu pentru o recunoaștere care, dacă va veni, va depăși, spun localnicii, orice graniță națională. Anunțul a fost făcut de AP news.

Tronul lui Zeus, mit, arheologie și capelă ortodoxă la 2.803 metri

Muntele Olimp se ridică la 2.918 metri dintr-o bază situată aproape la nivelul mării. E un contrast dramatic care l-a transformat, în imaginarul antic, în locul de reședință al lui Zeus și al curții sale olimpiene. Grecia a început procesul de nominalizare UNESCO în 2014, înscriind muntele pe Lista Tentativă, primul pas obligatoriu.

Dosarul cultural este consistent. Pe unul dintre vârfurile mai joase au fost descoperite vestigiile unui sanctuar în aer liber, cu cele mai vechi artefacte datând din perioada elenistică (323-30 î.Hr.). Acesta ar putea fi sanctuarul menționat de filozoful Plutarh în secolul II d.Hr., când descria procesiuni cu sacrificii de animale închinate lui Zeus.

Semnificația religioasă a muntelui s-a prelungit și în era creștină. O capelă de pe Vârful Profetului Ilie, la 2.803 metri, este considerată cea mai înaltă capelă ortodoxă din lume. La poalele sale se află și ruinele unei mănăstiri fondată în 1542. Peștera Sfântă a Sfântului Dionisie, o capelă săpată în stâncă, cu un izvor de apă considerată sfântă, se află la câteva minute de mers.

Pantele Muntelui Olimp adăpostesc totodată o biodiversitate remarcabilă, cu specii endemice de floră și faună. Aceasta e argument central pentru statutul de sit natural în dosarul UNESCO.

Ce se va decide la Busan și de ce includerea nu e certă

Comitetul pentru Patrimoniu Mondial se reunește la Busan, Coreea de Sud, în perioada 20-29 iulie, cu reprezentanți din 21 de țări care votează pe siturile nominalizate. Procedura include evaluări de 14 luni din partea organelor consultative, ICOMOS (pentru patrimoniul cultural) și Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii.

Includerea Muntelui Olimp nu este garantată. Un proiect al agendei reuniunii de la Busan sugerează că nominalizarea ar putea fi retrimisă Greciei cu o cerere de detalii suplimentare. E un scenariu posibil, dar care nu înseamnă respingere definitivă.

Localnicii rămân optimiști, dar și lucizi față de consecințe. Ghidul montan Babis Marinidis, președintele Clubului Alpin din Litochoro, orașul de la poalele muntelui de unde pleacă cei mai mulți alpiniști, ridică întrebarea incomodă pe care o pune orice recunoaștere UNESCO. „Câți oameni poate suporta acest munte, acest ecosistem?” Deși Muntele Olimp are statut de parc național, regulile sunt frecvent ignorate, iar numărul crescând de vizitatori a determinat autoritățile locale să ia în calcul taxe de intrare și limitarea accesului.

Un munte frumos și periculos, cu doi morți în ultimele luni

Muntele Olimp atrage alpiniști din toată lumea. Pentru atingerea vârfului nu este obligatorie experiența tehnică de escaladă, dar muntele nu trebuie subestimat. Vreme schimbătoare și teren trădător au provocat de-a lungul anilor numeroase accidente mortale. Cel mai recent deces a survenit pe 11 iulie. Atunci, un alpinist grec de 64 de ani a murit după ce s-a prăbușit pe un traseu. În mai, echipele de salvare au găsit, după mai multe zile, corpul unui spaniol de 25 de ani dispărut în timp ce încerca să atingă vârful în condiții de zăpadă.

„Respectați acest munte și el vă va respecta”, a spus simplu Stavroula Vourou, care conduce un hotel în Litochoro. O lecție veche de milenii, valabilă și azi.