Vânătoare de comori pe litoralul Poloniei. Furtunile scot chihlimbar cât o săptămână de salariu, România interzice culegerea scoicilor

Chihlimbarul nu are nevoie de reclamă atunci când natura însăși face treaba de marketing. Câteva zile de furtuni pe litoralul Poloniei au transformat plajele într-un adevărat teren de vânătoare, cu localnici, turiști și colecționari aplecați deasupra nisipului, în căutarea fragmentelor lucioase de rășină fosilizată. Contrastul cu litoralul românesc, unde autoritățile amendează sever orice suvenir din scoici sau nisip, spune, poate mai bine decât orice statistică, cât de diferit tratează două țări vecine aceleiași mări comorile naturale de pe propriile plaje.

Vântul și valurile au scos la mal cantități record de chihlimbar

Litoralul nordic al Poloniei a fost afectat, la sfârșitul săptămânii, de furtuni puternice, cu rafale de vânt care au atins aproximativ 100 km/h și au provocat pagube în mai multe zone de coastă, relatează televiziunea poloneză TVP World. După trecerea fenomenelor meteo, valurile au adus la mal cantități importante de chihlimbar, iar plajele s-au umplut rapid de localnici, turiști și colecționari care au început să caute fragmentele ascunse în nisip, printre alge și resturile aduse de mare.

Unii vânători de comori au folosit doar mâinile, în timp ce alții au venit echipați cu plase și unelte speciale de colectare. E un ritual bine rodat pentru comunitatea pasionaților de aur baltic. Imagini distribuite pe rețelele sociale surprind persoane care caută chihlimbar atât pe plajă, cât și în apa puțin adâncă, unele fotografii prezentând bucăți de dimensiuni neobișnuit de mari, potrivit TVP World.

Organizația turistică Na Mierzeję, care promovează regiunea Peninsulei Vistula de pe litoralul baltic, a transmis că descoperirile din ultimele zile ar putea reprezenta „o recoltă record de chihlimbar”. Grupul Hello Mierzeja a mers și mai departe, publicând imagini cu mai multe colecții impresionante. Este inclusiv una despre care susține că a fost adunată într-o singură noapte și cântărea aproximativ 8,5 kilograme, o cantitate considerată excepțională de pasionați. Deși aceste cifre nu au fost confirmate oficial de autorități, comunitățile de colecționari vorbesc despre unul dintre cele mai productive episoade din ultimii ani.

Primele ore după furtună, cursa contra cronometru a vânătorilor de comori

Vânătorii de chihlimbar urmăresc, de regulă, exact perioadele cu vânt puternic și valuri mari, pentru că acestea dislocă depozitele aflate pe fundul mării și le împing spre țărm. Furtuna nu e un dezastru pentru ei, ci un semnal de start. Specialiștii și pasionații spun că cele mai mari șanse de a găsi fragmente valoroase sunt în primele ore după încetarea furtunii, înainte ca plajele să fie luate cu asalt de alți căutători grăbiți să-și încerce norocul.

În mod obișnuit, majoritatea bucăților descoperite sunt de dimensiuni reduse, dar ocazional apar exemplare de câteva zeci de grame sau chiar mai mari, extrem de apreciate de colecționari. E genul de piesă care poate transforma o plimbare pe plajă într-o poveste spusă ani la rând.

În ciuda interesului crescut pentru căutarea aurului baltic, autoritățile poloneze au menținut închise zeci de sectoare de plajă pentru înot, din cauza valurilor înalte, a vântului puternic și a curenților periculoși rămași după furtuni. Vânătoarea de comori continuă, dar înotul rămâne, deocamdată, o idee proastă.

Chihlimbarul baltic, cunoscut de secole drept „aurul Balticului”, este una dintre cele mai valoroase rășini fosilizate din lume, folosită tradițional în bijuterii și obiecte decorative. E un simbol cultural al întregii regiuni, nu doar o curiozitate geologică.

România, scoica interzisă, chihlimbarul pare din altă lume

Iar aici intervine contrastul care merită toată atenția. În timp ce polonezii sunt, practic, încurajați de propriile autorități turistice să scotocească plajele după comori căzute din mare, pe litoralul românesc gestul cel mai nevinovat cu putință, ridicarea unei scoici ca suvenir, poate costa scump. Colectarea de scoici și nisip de pe litoralul românesc este strict interzisă, iar autoritățile, Garda de Mediu și Apele Române, aplică amenzi cuprinse între 10.000 și 40.000 de lei pentru orice acțiune care degradează plajele, inclusiv suvenirurile din scoici sau transportul nisipului.

Ironia situației e greu de ratat. Un polonez care adună 8,5 kilograme de chihlimbar într-o noapte devine, cel puțin în comunitatea pasionaților, un fel de erou local, aplaudat de organizațiile turistice care promovează regiunea. Un turist care ar încerca să plece de pe o plajă românească „mai bogat” cu o mână de scoici riscă o amendă mai mare decât prețul multor vacanțe la mare. Nu e vorba, desigur, de aceeași miză ecologică. Chihlimbarul e o resursă geologică recuperată din valuri, în timp ce protecția scoicilor și a nisipului litoral românesc ține de conservarea unui ecosistem costier deja fragilizat de eroziune. Diferența de atitudine publică, între „veniți și căutați comori” și „nu atingeți nimic de pe plajă”, rămâne, cel puțin la prima vedere, savuroasă.