Mituri despre alimentația sănătoasă. Dietetician Alexandru: „Nu carbohidrații îngrașă și nici ora 18 nu este problema”

Contextul este cu atât mai important cu cât alimentația dezechilibrată reprezintă unul dintre principalii factori de risc pentru sănătate. Potrivit celui mai recent raport OECD Reviews of Health Systems: Romania 2025, aproximativ 29% dintre decesele din România sunt asociate factorilor comportamentali. Alimentația nesănătoasă contribuie la 16% din totalul deceselor, peste media statelor OECD. Tot raportul arată că doar aproximativ 40% dintre români consumă zilnic fructe și legume. Și numai unul din cinci adulți face mișcare de cel puțin trei ori pe săptămână.

Pentru a înțelege de ce aceste mituri persistă și care este, de fapt, adevărul din spatele lor, am stat de vorbă cu Alexandra Alexandru, dietetician-nutriționist autorizat în cadrul Medikali.

În cabinetul de nutriție, Alexandra Alexandru spune că întâlnește aproape zilnic pacienți care pornesc de la idei greșite despre alimentația sănătoasă. Unele sunt transmise din generație în generație. Altele au devenit virale pe internet.

Carbohidrații, produsele light și „rețetele bunicilor”

„Printre cele mai răspândite mituri despre alimentația sănătoasă întâlnim, în primul rând, ideea că trebuie să renunți complet la carbohidrați ca să slăbești. De foarte multe ori nu se ține cont de tipul carbohidraților, de sursele din care provin. Și de modul în care sunt distribuiți pe parcursul zilei sau de particularitățile fiecărui pacient. Un alt mit foarte periculos este acela că produsele light sunt automat mai sănătoase. De exemplu, în lipsa grăsimilor din lactate, vitaminele liposolubile, precum vitaminele A, D, E și K, nu mai sunt absorbite eficient de organism.

La fel de frecvent aud afirmația că «bunicii mei au mâncat șuncă în fiecare zi și au trăit până la 90 de ani». Este un exemplu scos complet din context. Stilul de viață de acum câteva decenii era total diferit de cel actual. Trăim într-o societate mult mai sedentară, petrecem foarte mult timp în interior și consumăm alimente mult mai procesate. Un alt mit este acela că orice produs bio este automat sănătos. Certificarea ecologică nu schimbă faptul că un produs poate conține cantități mari de zahăr, grăsimi sau poate avea un profil nutrițional dezechilibrat”, a declarat dieteticianul

Specialistul spune că problema nu este existența unor alimente „bune” și „rele”, ci lipsa contextului în care sunt analizate. De multe ori, pacienții elimină categorii întregi de alimente fără să înțeleagă rolul lor în organism.

Carbohidrații sunt cel mai bun exemplu. „Nu este adevărat că toți carbohidrații îngrașă. Carbohidrații reprezintă principala sursă de energie a organismului. Diferența este făcută de tipul și cantitatea consumată. Carbohidrații complecși din legume, fructe, leguminoase și cereale integrale au un rol foarte important într-o alimentație echilibrată. Creșterea în greutate apare atunci când aportul caloric total depășește necesarul organismului. Nu din cauza unei singure categorii de alimente”, a explicat Alexandra Alexandru.

De ce românii continuă să creadă aceste mituri?

În ultimii ani, rețelele sociale au devenit principala sursă de informație despre nutriție pentru milioane de oameni. Specialiștii spun însă că algoritmii favorizează conținutul spectaculos, nu neapărat pe cel corect din punct de vedere științific.

Potrivit Eurobarometrului privind sănătatea și prevenția, publicat de Comisia Europeană în 2025, tot mai mulți europeni declară că își iau informațiile despre stilul de viață de pe platformele sociale, iar experții avertizează că fenomenul contribuie la răspândirea dezinformării în domeniul nutriției și al sănătății.

Alexandra Alexandru spune că exact acesta este unul dintre motivele pentru care miturile rezistă atât de bine în timp. „Din păcate, foarte multe dintre aceste mituri provin din viralizarea informațiilor pe rețelele sociale, unde aproape toată lumea pare să știe nutriție și să știe ce este mai bine pentru ceilalți. În mediul online circulă foarte multe recomandări scoase din context, fără nicio bază științifică, iar oamenii ajung să creadă că dacă o informație este repetată de suficient de multe ori sau este prezentată de persoane populare, atunci este și adevărată. În realitate, alimentația trebuie adaptată fiecărei persoane, în funcție de starea de sănătate, istoricul medical, nivelul de activitate fizică și obiectivele fiecăruia.”

Mâncatul după ora 18

Unul dintre cele mai persistente mituri rămâne cel legat de ora cinei. Ani la rând, românii au fost învățați că orice masă consumată după ora 18:00 se transformă automat în kilograme în plus.

Realitatea este însă mult mai complexă. „Nu ora la care mănânci este problema principală. Contează cât mănânci, ce mănânci, în ce combinație sunt alimentele. Dacă îi oferi organismului suficient timp între ultima masă și momentul în care mergi la culcare. Ideal este să existe o pauză de aproximativ trei ore înainte de somn. În același timp, trebuie să ținem cont că un program de culcare foarte târziu, după ora 23.00, vine la pachet cu alte consecințe metabolice.

Cina ar trebui să fie una ușoară. Bazată pe legume, proteine ușor digerabile, supe sau ciorbe și să fie mai săracă în carbohidrați, deoarece seara organismul nu mai are nevoie de un aport mare de energie, ci de condiții favorabile refacerii. Din acest motiv, este mult mai potrivit să alegem o supă de legume cu carne de pui sau o salată cu sardine la ora 20.00 decât un burger cu cartofi la ora 18.00”, a punctează specialistul.

Detoxul nu „curăță” organismul

O altă categorie de informații care continuă să circule intens în mediul online este cea a dietelor rapide și a curelor de detoxifiere.

Deși sunt promovate ca soluții spectaculoase pentru slăbit sau „curățarea organismului”, dovezile științifice nu susțin aceste promisiuni. Alexandra Alexandru explică faptul că organismul dispune deja de propriile mecanisme de detoxifiere. „Detoxurile nu sunt necesare pentru «curățarea» organismului, deoarece ficatul și rinichii îndeplinesc deja această funcție în mod natural. Nu există dovezi științifice care să arate că sucurile detox sau curele restrictive elimină toxinele din organism. În schimb, ceea ce vedem frecvent este că o scădere foarte mare în greutate într-un interval scurt poate avea consecințe serioase asupra metabolismului. Poate favoriza pierderea masei musculare și, cel mai important, nu garantează menținerea rezultatelor pe termen lung. Dacă persoana nu învață un stil alimentar echilibrat, adaptat vieții de zi cu zi, kilogramele pierdute revin de cele mai multe ori.”

Popularitatea acestor diete este explicată și prin felul în care sunt promovate. „Oamenii tind să creadă mult mai ușor sfaturile virale de pe internet pentru că sunt gratuite, sunt ușor accesibile și sunt însoțite de imagini cu rezultate spectaculoase. Este, practic, o Fata Morgana. Recomandările specialiștilor, bazate pe dovezi științifice, sunt întotdeauna mai nuanțate și mai puțin spectaculoase decât promisiuni de tipul «slăbește 10 kilograme într-o lună». Din păcate, tocmai această diferență face ca mesajele false să circule mult mai repede decât cele corecte”, mai spune specialistul.

Număratul caloriilor sau alimentația intuitivă?

În ultimii ani, tot mai multe persoane încearcă să renunțe la aplicațiile de monitorizare a caloriilor și să adopte conceptul de alimentație intuitivă.

Potrivit Alexandrei Alexandru, cele două metode nu sunt opuse, ci pot funcționa împreună. „Atât alimentația intuitivă, cât și număratul caloriilor pot fi instrumente utile. Condiția fiind să existe cunoștințe de bază despre alimentația sănătoasă și despre necesarul de macronutrienți. Număratul caloriilor poate deveni obositor și chiar frustrant pe termen lung, însă poate avea un rol educativ. În același timp, alimentația intuitivă funcționează atunci când persoana știe deja să își construiască mesele corect. Cele două abordări nu se exclud. Important este să existe echilibru, varietate și consecvență.”

Într-o perioadă în care informația circulă mai repede decât oricând, diferența dintre un sfat util și un mit poate avea efecte directe asupra sănătății. Înainte de a exclude carbohidrații, de a începe un detox sau de a urma o dietă devenită virală, recomandarea dieteticienilor este informația din surse credibile.

În nutriție, la fel ca în medicină, nu există soluții universale, iar sănătatea se construiește prin alegeri constante, nu prin promisiuni spectaculoase.