Misterul formării Celor Doisprezece Apostoli, explicat de cercetători

În fiecare an, milioane de vizitatori se opresc pe platformele de observație de pe stâncile de-a lungul Great Ocean Road din statul Victoria și privesc spre Cei Doisprezece Apostoli.

Aceste coloane impresionante de calcar, care se ridică până la 70 de metri deasupra Oceanul Antarctic, sunt unele dintre cele mai cunoscute repere naturale ale Australiei.

Cu toate acestea, în ciuda faimei lor, modul în care s-au format a rămas mult timp neclar. Până acum.

Un studiu recent publicat în Australian Journal of Earth Sciences oferă, în sfârșit, explicația. Povestea începe cu milioane de ani în urmă și implică mări străvechi, mișcări tectonice și transformări lente ale scoarței terestre.

O fereastră către trecutul îndepărtat

Calcarul Apostolilor păstrează o arhivă impresionantă a istoriei geologice și climatice, deși a fost relativ puțin studiat până în prezent.

Fiecare strat s-a format în mări puțin adânci în timpul erei Miocene, o perioadă cuprinsă între aproximativ 23 și 5 milioane de ani în urmă, marcată de trecerea de la un climat cald la unul mai rece. Fiecare strat reflectă schimbări ale mediului, precum temperatura apei, compoziția chimică sau mișcarea curenților marini.

Nu toate formațiunile care alcătuiau Cei Doisprezece Apostoli mai există astăzi, deoarece unele s-au prăbușit în mare.

Cercetătorii au analizat stâncile folosind imagini de înaltă rezoluție și observații de teren. Fosilele microscopice au fost cercetate pentru a identifica organismele marine numite foraminifere, prinse în rocă. Se estimează că un singur pilon conține aproximativ 760 de trilioane de astfel de fosile.

Acest lucru le-a permis să „citească” straturile de rocă asemenea inelelor unui copac. Cele mai vechi straturi au aproximativ 14 milioane de ani, iar cele mai recente aproximativ 8,6 milioane. Sub calcar se află un strat mai vechi, un tip de rocă sedimentară moale, format în mări mai adânci și mai calde acum 14–15 milioane de ani.

Deasupra acestuia se află calcarul care formează majoritatea stâncilor și coloanelor și care s-a depus în ape mai puțin adânci și mai reci.

Între 14,1 și 13,8 milioane de ani în urmă, aceste straturi surprind o perioadă în care clima globală era mai caldă decât în prezent, oferind un reper important pentru înțelegerea evoluției climatice.

Cum au ajuns stâncile deasupra mării

Deși aceste roci s-au format pe fundul mării, ele se află astăzi la zeci de metri deasupra nivelului apei. Explicația ține de tectonica plăcilor.

După desprinderea Australiei de Antarctica, continentul s-a deplasat spre nord, iar presiunile din scoarța terestră au comprimat regiunea. Începând cu aproximativ 8,6 milioane de ani în urmă, aceste forțe au ridicat și deformat straturile de calcar.

Ridicarea nu a fost uniformă. Straturile sunt ușor înclinate, iar fisurile vizibile în stânci sunt urmele unor cutremure produse în trecut.

Un peisaj surprinzător de recent

Deși rocile sunt foarte vechi, peisajul actual este relativ tânăr din punct de vedere geologic.

Formațiunile pe care le vedem astăzi au apărut în ultimele câteva mii de ani, după ce nivelul mării a crescut cu aproximativ 125 de metri la sfârșitul ultimei ere glaciare, acum 20.000–23.000 de ani.

Valurile au erodat calcarul expus, deja slăbit de procesele tectonice. Astfel s-au format arcade, care în timp s-au prăbușit, lăsând în urmă coloanele izolate.

Procesul continuă și astăzi. La începutul secolului XX existau doar șapte sau opt astfel de formațiuni, deși au fost numite „Cei Doisprezece Apostoli”. Unele s-au prăbușit în ultimii ani, iar alte dispariții sunt inevitabile.

Un indiciu pentru viitor

Cea mai importantă concluzie nu ține doar de trecut, ci și de viitor.

Cercetătorii încearcă acum să reconstruiască în detaliu evoluția climei, nivelului mărilor și condițiilor oceanice de-a lungul acestor milioane de ani.

În contextul schimbărilor climatice actuale, Cei Doisprezece Apostoli oferă o arhivă naturală valoroasă, care poate ajuta la înțelegerea direcției în care se îndreaptă planeta.

Sursa: sciencealert