Minoritatea maghiară din Ucraina își consolidează drepturile spre deosebire de cea română. Nou acord Budapesta-Kiev

Premierul Ungariei, Peter Magyar, a anunțat că Budapesta și Kievul au ajuns la un acord privind extinderea drepturilor minorității maghiare din Ucraina, formată din aproximativ 100.000 de persoane, potrivit Ukrinform.

Ungaria va susține aderarea Ucrainei la UE

În urma înțelegerii, Ungaria va susține deschiderea primului grup de negocieri pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Anunțul a fost făcut miercuri seară, într-o postare pe Facebook, unde Magyar a precizat că acordul este rezultatul mai multor săptămâni de negocieri între experți din cele două țări.

„Sunt foarte încântat să anunț în ajunul Zilei Unității Naționale (sărbătorită în Ungaria pe 4 iunie) că guvernul ucrainean s-a angajat să includă măsurile convenite în sistemul său juridic în viitorul apropiat, acordând compatrioților noștri din Transcarpatia drepturi educaționale, culturale, lingvistice și politice semnificativ mai largi decât înainte”, a declarat Magyar.

Ungaria va avea un referendum privind susținerea aderării Ucrainei la UE

Potrivit premierului ungar, aceste angajamente vor fi incluse și în planul de acțiune pe care Ucraina îl va prezenta Uniunii Europene. În schimb, Ungaria va accepta deschiderea primului grup de negocieri privind aderarea Ucrainei la UE.

Cu toate acestea, Magyar a spus că Budapesta nu susține accelerarea procesului de aderare.

El a afirmat că, dacă Ucraina va reuși să închidă toate cele 33 de capitole de negociere în următorii 10-15 ani, Ungaria va organiza un referendum obligatoriu din punct de vedere juridic pe tema aderării Ucrainei la UE.

Peter Magyar a deblocat situația generată de Viktor Orban privind Ucraina

Financial Times amintește că Ucraina și Republica Moldova au primit statutul de țări candidate la UE în iunie 2022, iar cererile lor au fost analizate împreună.

În ianuarie 2025, Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor oficiale pentru alinierea legislației celor două state la standardele europene, însă procesul a fost blocat de fostul premier ungar Viktor Orbán.

Potrivit publicației, decizia luată pe 3 iunie de succesorul lui Orbán, Peter Magyar, deschide calea pentru ca Ucraina și Moldova să înceapă negocierile pe 15 iunie.

Astfel, cele două țări vor putea începe adaptarea legislației lor la standardele UE în cadrul primului dintre cele șase grupuri de negociere.

Pe 4 iunie, Consiliul Uniunii Europene a lansat oficial procedura de deschidere a Clusterului 1, „Fundamente”, în negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova.

Situația din Ucraina: români vs maghiari

Românii din Ucraina au drepturi de folosire a limbii și educație în limba maternă, dar aceste drepturi au fost restrânse parțial după reformele educaționale și lingvistice din 2017–2023, mai ales în școală (creșterea ponderii limbii ucrainene în sistemul educațional).

Maghiarii din Ucraina au avut o relație mai tensionată politic cu Kievul, iar Ungaria a presat constant pentru extinderea drepturilor (școli, instituții, autonomie culturală mai largă).

Școală și educație

Maghiarii din Ucraina (mai ales în Transcarpatia) au avut tradițional o rețea mai densă de școli în limba maghiară. Astfel, există școli complete cu predare în maghiară (nivel primar + gimnaziu). După legea educației din 2017 a avut loc trecerea progresivă la limba ucraineană în liceu, iar maghiara rămâne limbă de predare în primii ani și ca disciplină opțională. Ungaria finanțează direct unele instituții educaționale ocupându-se de infrastructură și burse.

Românii din Ucraina (Cernăuți + Transcarpatia) au școli și secții cu predare în română, dar mai puțin extinse ca rețea față de cele maghiare. După 2017 a avut loc reducerea treptată a predării integrale în română în clasele superioare, s-a pus un accent mai mare pe limba ucraineană în liceu. Românii duc lipsa unei finanțări externe comparabile cu cea a Ungariei pentru maghiarii din Ucraina.

Astfel, maghiarii au o infrastructură educațională mai solidă și mai bine finanțată extern.

Administrație și limbă oficială locală

Maghiarii, în unele localități din Transcarpatia au următoarele drepturi. Maghiara este folosită în administrația locală și există inscripții bilingve (ucraineană–maghiară). Dar, după reformele recente, statutul limbii maghiare a fost limitat în instituțiile publice
Românii au dreptul ca limba româna să poată fi folosită local unde comunitatea este suficient de mare.

Dar, în practică limba română are o utilizare mai redusă decât în cazul maghiarei și sunt mai puține localități cu bilingvism administrativ real.

Astfel, maghiarii au avut mai multă vizibilitate administrativă locală, dar ambele grupuri au pierdut teren după centralizarea lingvistică a Ucrainei.

Reprezentare politică

Maghiarii au reprezentare politică mai organizată. Aceștia au partide și blocuri locale maghiare în cooperare directă cu Budapesta. Ungaria exercită presiune diplomatică constantă în favoarea lor. Problema maghiară este un subiect internațional major în relația Budapesta–Kiev.

Românii au reprezentare politică mai fragmentată și fără un „actor extern” puternic constant implicat. Relația București–Kiev e mai echilibrată diplomatic, dar mai puțin presantă pe acest subiect.
Maghiarii au influență politică externă mult mai puternică, ceea ce contează enorm în negocieri.

Mass-media și cultură

Maghiarii au presă în limba maghiară mai dezvoltată local, acces la media din Ungaria (TV, radio, online) foarte puternic și un ecosistem cultural transfrontalier bine integrat.

Românii au presă locală în română mai redusă, acces la media din România (TVR, Pro TV etc.). Presa e mai puțin integrată instituțional. Instituții culturale mai puține și mai slab finanțate. Maghiarii au un ecosistem media mai puternic și mai conectat la un stat-mamă mult mai activ.

Ungaria își susține mai bine minoritarii decât România pe ai ei

Pe toate cele patru dimensiuni analizate mai sus, maghiarii din Ucraina stau mai bine. Astfel, în practică, ei au un nivel mai ridicat de organizare instituțională și sprijin extern. În schimb, românii din Ucraina au drepturi similare formal în anumite zone. Dar mai puțin sprijin extern și o infrastructură educațională/media mai slabă.

Diferența principală nu e doar juridică, ci strategică. Ungaria a tratat minoritatea maghiară din Ucraina ca un instrument de politică externă constantă. România a avut o abordare mai discretă și mai puțin presantă.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru.

Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!