Italia amână renunțarea la cărbune până în 2038, în timp ce România accelerează închiderea termocentralelor pentru a salva fondurile PNRR

Guvernul din Italia justifică decizia prin necesitatea de a utiliza „toate sursele de energie, cel puțin pe termen scurt”, după cum a declarat ministrul pentru Afaceri Europene și PNRR, Tommaso Foti. Ministrul Mediului, Gilberto Pichetto Fratin, a confirmat intenția de a păstra anumite unități ca rezervă. Decizia contravine Planului Național Integrat pentru Energie și Climă (PNIEC) anterior, care prevedea închiderea până la sfârșitul lui 2025, și a stârnit critici dure din partea organizațiilor de mediu (Greenpeace Italia, Legambiente, WWF etc.), care o consideră „o decizie gravă ce contrazice angajamentele climatice ale țării”.

Nu mai vrem o țară ca afară

În contrast, România a ales un drum diametral opus. Pentru a proteja fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a evita sancțiuni europene, Guvernul a adoptat la 26 martie 2026 o Ordonanță de Urgență care face ireversibilă decarbonizarea sectorului energetic pe cărbune. Prin noul act normativ se elimină posibilitatea închiderilor „pe hârtie” (prin reducerea parțială a puterii instalate) și se impune retragerea efectivă din exploatare a capacităților: 1.045 MW până la 31 decembrie 2025 și încă 710 MW până la 31 august 2026. Aceste termene reprezintă jalonul 114 din PNRR și sunt considerate esențiale pentru deblocarea evaluărilor Comisiei Europene.

Guvernul român a fost nevoit să accelereze închiderea termocentralelor și minelor de cărbune (în special la Complexul Energetic Oltenia și în Valea Jiului) tocmai pentru a evita pierderea miliardelor de euro din fonduri europene. Deși au existat negocieri anterioare cu Bruxelles-ul care au permis prelungiri temporare pentru anumite grupuri (până în 2029 în unele cazuri), actuala legislație elimină orice cale de întoarcere, impunând închiderea reală a capacităților. Ministrul Energiei a subliniat că respectarea calendarului este condiția pentru continuarea finanțării și pentru evitarea riscului de blocare a tranziției energetice.

Italia a demonstrat că securitatea energetică primează

Cele patru centrale electrice pe cărbune din Italia, aflate în prezent în standby, ar putea fi repornite dacă problemele de aprovizionare cu gaze și petrol se agravează, a declarat luna aceasta ministrul Mediului și Securității Energetice, Gilberto Pichetto Fratin, citat de it.euronews.com.

Astfel, în timp ce Italia recurge la cărbune ca soluție de backup pentru securitate energetică, România, sub presiunea strictă a angajamentelor europene, grăbește ieșirea din cărbune, chiar cu riscurile asociate întârzierilor în construcția noilor capacități pe gaze și regenerabile. Deciziile celor două țări ilustrează două abordări diferite față de aceeași provocare: tranziția energetică în contextul crizei climatice și al dependenței de importuri.