Noile reguli UE privind inteligența artificială intră în vigoare. Conținutul generat de AI și deepfake-urile vor trebui etichetate

Măsurile fac parte din AI Act, primul cadru legislativ european dedicat reglementării inteligenței artificiale.

Noile obligații urmăresc să îi ajute pe utilizatori să identifice mai ușor conținutul creat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale. Astfel, companiile vor trebui să indice în mod clar atunci când o persoană interacționează cu un chatbot AI sau când vizualizează imagini, videoclipuri, fișiere audio ori texte generate artificial.

Materialele generate cu inteligență artificială vor trebui marcate vizibil

Potrivit normelor, toate materialele sintetice concepute astfel încât să pară autentice trebuie să fie însoțite de o etichetă vizibilă care să indice că au fost generate de inteligența artificială și să includă un filigran digital care să permită identificarea originii lor. În plus, textele referitoare la subiecte de interes public vor trebui marcate ca fiind create de AI dacă nu au beneficiat de supraveghere editorială umană.

Regulile nu se aplică retroactiv în mod obligatoriu. Companiile sunt încurajate să eticheteze și conținutul generat înainte de intrarea în vigoare a noilor prevederi. Totuși, această măsură rămâne opțională. Sunt exceptate de la noile obligații conținutul creat pentru uz personal, precum și operele evident artistice, satirice sau de ficțiune.

Europarlamentarul Sergey Lagodinsky este unul dintre negociatorii AI Act. El a declarat pentru The Guardian că măsurile depășesc sfera protecției consumatorilor și vizează apărarea proceselor democratice. „Nu este vorba doar de protecția consumatorilor, ci și de protecția democrației. Asigurarea transparenței acestor informații este esențială pentru a ne păstra democrația și autenticitatea faptelor online”, a afirmat acesta.

Adoptarea noilor reguli vine pe fondul creșterii numărului de materiale manipulate digital care au vizat lideri politici. Ele au fost folosite pentru dezinformare. Printre exemplele menționate de The Guardian se numără o înregistrare audio falsificată care sugera că liderul opoziției din Slovacia, Michal Šimečka, ar fi conspirat cu un jurnalist pentru fraudarea alegerilor. Au fost și videoclipuri fabricate în care președintele francez Emmanuel Macron apărea dansând într-un club de noapte din anii ’80. Au apărut și imagini false în care actualul premier britanic Keir Starmer, pe atunci lider al Partidului Laburist, era prezentat abuzând membri ai personalului formațiunii.

Industria tehnologică susține măsurile pentru combaterea dezinformării

Companiile care nu respectă noile cerințe riscă sancțiuni de până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri anuală globală. Sancțiune va depinde de gravitatea încălcării. Pentru a facilita implementarea regulilor, Comisia Europeană a pus la dispoziția organizațiilor un set de etichete standard alb-negru. Totuși, companiile pot utiliza și propriile sisteme de etichetare, cu condiția să respecte cerințele de transparență.

Industria tehnologică afirmă că susține obiectivul de a face identificabile deepfake-urile. Însă avertizează că interpretarea prea largă a noilor orientări europene ar putea reduce eficiența etichetelor. Asociația Industriei Informatice și a Comunicațiilor (CCIA) susține că ghidul publicat de Comisia Europeană în luna iulie extinde definiția conceptului de „deepfake” dincolo de prevederile inițiale ale AI Act.

„Eticheta era menită să semnaleze conținutul înșelător. Această distincție a fost eliminată, astfel încât aproape orice tip de conținut ajunge să fie etichetat. Un peisaj dintr-o reclamă este tratat la fel ca un discurs politic manipulat. La fel ca în cazul bannerelor privind cookie-urile, dacă etichetele sunt peste tot, utilizatorii nu le mai observă”, a declarat Boniface de Champris, responsabil pentru politicile privind inteligența artificială în cadrul CCIA Europe.

Acesta consideră că efectele cele mai vizibile nu vor apărea pe platformele sociale, unde majoritatea conținutului generat de AI este deja marcat, ci în domenii precum publicitatea, industria cinematografică și sectorul editorial, unde inteligența artificială este utilizată pe scară largă fără ca publicul să fie întotdeauna conștient de acest lucru. O parte dintre marile companii din tehnologie au implementat deja măsuri similare.