ONG-urile critică noua lege a Integrității. Avertisment privind transparența și fondurile din PNRR

Douăsprezece organizații neguvernamentale din România contestă proiectul de lege privind integritatea aflat în dezbaterea Parlamentului. Semnatarii unei scrisori deschise susțin că modificările reduc transparența și slăbesc instrumentele prin care cetățenii pot urmări averile și interesele persoanelor cu funcții publice.

În centrul criticilor se află eliminarea caracterului public al declarațiilor de avere și de interese. Organizațiile avertizează și asupra unor schimbări privind candidații la alegeri, conflictele de interese și sancțiunile aplicabile demnitarilor.

Miza ar putea fi inclusiv financiară. Potrivit semnatarilor, forma propusă riscă să intre în contradicție cu Jalonul 431 din PNRR. O asemenea situație ar putea pune în pericol sute de milioane de euro destinate României.

Proiectul a ajuns în Parlament după ce a fost trimis de Guvernul demis Bolojan pentru adoptare în sesiune extraordinară. Critici au venit anterior și din partea fostului ministru al Justiției, Radu Marinescu, conform Mediafax.

Declarațiile de avere și interese nu ar mai fi publice

Una dintre cele mai importante schimbări contestate privește accesul public la informațiile despre averea și interesele persoanelor cu funcții de decizie. Varianta elaborată inițial de Ministerul Justiției introducea o declarație distinctă de interese financiare. Documentul urma să fie generat de Agenția Națională de Integritate prin sistemul e-DAI.

Datele trebuiau prezentate public prin intervale și praguri valorice pentru 42 de categorii de persoane. Informațiile sensibile, precum localizarea exactă a bunurilor, conturile bancare sau starea civilă, nu urmau să fie făcute publice. Forma ajunsă în Parlament renunță însă la acest mecanism. Declarațiile ar urma să fie păstrate confidențial de ANI timp de șapte ani.

Semnatarii consideră că modificarea reprezintă un regres inclusiv în raport cu o decizie a Curții Constituționale din 2025. CCR stabilise că legiuitorul poate reglementa o declarație publică de interese financiare pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică. Totodată, organizațiile invocă standardele GRECO privind prevenirea corupției. Acestea acordă un rol important declarațiilor de avere, venituri și interese, precum și mecanismelor prin care informațiile pot fi verificate.

Candidații la alegeri ar depune declarațiile confidențial

O altă critică vizează transparența electorală. Candidații vor continua să depună declarații, însă documentele nu vor mai fi accesibile publicului. Astfel, alegătorii nu ar mai putea verifica înaintea votului participațiile deținute în companii, datoriile sau împrumuturile candidaților. Nici anumite relații patrimoniale și interese care ar putea influența exercitarea mandatului nu ar mai putea fi analizate public.

Problema se extinde și asupra finanțării campaniilor electorale. În trecut, analize realizate pe baza declarațiilor de avere au identificat candidați fără venituri declarate care contribuiseră totuși cu bani proprii la campanie. Organizațiile susțin că simpla depunere a documentelor la ANI nu poate înlocui controlul public. Numărul foarte mare de candidați face dificilă verificarea sistematică a tuturor situațiilor de către instituții.

Averea familiei și finalul mandatului, alte puncte contestate

Schimbări importante apar și în privința bunurilor familiei demnitarului. După decizia CCR din 2025, declarația de avere cuprinde drepturile și obligațiile declarantului și ale copiilor minori aflați în întreținere.

Curtea a stabilit că o persoană nu poate răspunde penal pentru informațiile care aparțin soțului, soției sau copiilor majori. ONG-urile consideră însă că legea ar trebui să introducă un mecanism alternativ. În lipsa acestuia, bunurile sau veniturile ar putea fi transferate formal către membri ai familiei și ar dispărea astfel din declarația demnitarului, avertizează semnatarii.

Controverse există și în privința declarației depuse la încheierea mandatului. Un nou document ar deveni obligatoriu numai dacă activele sau pasivele s-au modificat cu peste 10.000 de euro față de declarația precedentă. Semnatarii susțin că astfel nu ar mai exista obligatoriu o imagine exactă a patrimoniului la intrarea și ieșirea din funcție. Compararea averii de la începutul mandatului cu cea de la final ar deveni, în consecință, mult mai dificilă.

Sesizările cetățenilor ar deveni mai greu de formulat

Proiectul schimbă și condițiile în care cetățenii sau organizațiile pot sesiza eventuale probleme de integritate. Conform noilor prevederi, sesizările care nu prezintă „fapte concrete” vor fi clasate dacă informațiile necesare nu sunt completate în 15 zile.

Organizațiile contestatare atrag atenția că cetățenii nu au întotdeauna acces la documentele necesare pentru demonstrarea unei suspiciuni. Problema ar deveni și mai evidentă dacă declarațiile de avere și interese nu mai sunt publice. În aceste condiții, persoana care formulează sesizarea ar trebui să ofere informații verificabile fără să aibă acces la datele necesare pentru obținerea lor.

ONG-urile contestă modificările privind conflictele de interese

Criticile vizează și deciziile luate de organismele colegiale. Proiectul stabilește că un act poate fi anulat pentru conflict de interese numai dacă votul persoanei vizate a fost necesar pentru formarea majorității. Semnatarii consideră că o asemenea regulă reduce conflictul de interese la simpla aritmetică a votului.

Influența unei persoane poate apărea însă înaintea votului propriu-zis. Aceasta poate iniția o propunere, participa la negocieri, influența deliberările sau furniza informații selective celorlalți membri.

Modificări sunt propuse și pentru interdicția de trei ani privind ocuparea unor funcții publice după constatarea incompatibilităților, conflictelor de interese sau averilor nejustificate. Noua formă permite reducerea perioadei prin procente cumulative de până la 50%. În anumite cazuri de conflict de interese, interdicția ar putea să nu mai fie aplicată.

Consiliul Național de Integritate, vizat de noi restricții

Nemulțumiri provoacă și prevederile referitoare la Consiliul Național de Integritate, organism care supraveghează activitatea ANI. Proiectul interzice membrilor CNI să desfășoare activități aflate în legătură „directă sau indirectă” cu atribuțiile exercitate în Consiliu. Încălcarea regulii poate duce la revocarea de către Senat.

ONG-urile reclamă lipsa unor definiții clare. Textul nu stabilește suficient ce înseamnă o asemenea legătură și nici ce activități rămân permise. În opinia semnatarilor, formularea poate afecta inclusiv activități academice, de cercetare, formare sau reprezentare instituțională. Organizațiile susțin că prevederea riscă să reducă nivelul de profesionalizare al CNI.

Avertisment privind Jalonul 431 din PNRR

O parte importantă a criticilor privește modul în care proiectul este legat de obligațiile asumate prin PNRR. Jalonul 431 prevede actualizarea legislației privind integritatea pe baza unei evaluări prealabile. Analiza a fost realizată de ANI prin proiectul NIAct, finanțat din fonduri europene.

Organizațiile susțin că actuala formă nu respectă recomandările rezultate din această analiză. În opinia lor, există riscul ca jalonul să fie considerat îndeplinit doar formal. Consecințele ar putea afecta finanțarea europeană. Plățile din Mecanismul de Redresare și Reziliență depind de îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor și țintelor asumate.

Ce modificări cer organizațiile

Semnatarii solicită Parlamentului să schimbe substanțial proiectul înainte de adoptare. Printre cereri se află reintroducerea declarației publice de interese financiare și a unui mecanism privind bunurile soțului sau soției. ONG-urile vor și obligativitatea declarațiilor de avere și interese atât la începutul, cât și la sfârșitul mandatului.

Totodată, acestea solicită eliminarea prevederilor care reduc efectele conflictelor de interese în organismele colegiale. Organizațiile cer și renunțarea la restricțiile pe care le consideră neconstituționale pentru membrii Consiliului Național de Integritate.

Scrisoarea este semnată de 12 organizații, printre care Expert Forum, Transparency International Romania, Asociația Pro Democrația, ActiveWatch, Societatea Academică din România, Centrul pentru Jurnalism Independent, CRPE și Funky Citizens.