Pe măsură ce utilizarea AI se extinde în educație, instituțiile trebuie să decidă cum pot valorifica această tehnologie fără a compromite calitatea procesului de învățare.

Universitățile din întreaga lume încearcă să găsească echilibrul între adoptarea inteligenței artificiale și provocările pe care le aduce această tehnologie. Unele instituții aleg să o integreze în toate programele de studiu. Altele preferă o abordare prudentă, invocând costurile ridicate, lipsa unor reguli clare și dilemele etice.

Specialiștii spun că deciziile luate în prezent vor influența atât pregătirea viitorilor absolvenți, cât și competitivitatea universităților în anii următori.

„Este nevoie de o abordare orientată spre un scop. Ce va aduce inteligența artificială studenților și personalului? Este nevoie de o strategie privind guvernanța, etica și modul de utilizare”, afirmă Rose Luckin, consultant în domeniul inteligenței artificiale aplicate în educație.

Investițiile în AI diferă de la o universitate la alta

Potrivit Finacial Times, Universitatea Ohio State din Statele Unite și-a propus să integreze inteligența artificială în toate programele de studiu. Obiectivul este ca studenții care vor absolvi în 2029 să stăpânească utilizarea acestor tehnologii.

Pentru multe universități însă, costurile reprezintă principalul obstacol. Implementarea AI presupune investiții în infrastructură, pregătirea profesorilor și dezvoltarea competențelor studenților. Toate acestea vin într-o perioadă în care numeroase instituții se confruntă deja cu dificultăți financiare.

„Dacă trebuie să investești simultan în pregătirea cadrelor didactice, în dezvoltarea competențelor studenților și, în același timp, traversezi o criză de finanțare, cum reușești să echilibrezi toate acestea?”, întreabă Luckin.

Situația este și mai dificilă în statele în curs de dezvoltare. Kemas Muslim Lhaksmana, decan al Facultății de Informatică din cadrul Universității Telkom din Indonezia, avertizează că țara sa riscă să rămână în urma altor state din Asia de Sud-Est. El speră că vor apărea versiuni mai ușoare și mai ieftine ale modelelor de inteligență artificială, care să poată fi folosite local.

Probleme asemănătoare există și în Filipine, unde mulți studenți utilizează doar versiunile gratuite ale aplicațiilor AI. În Africa Subsahariană, accesul la internet rămâne o provocare. Sioux McKenna, profesor la Rhodes University din Africa de Sud, spune că decalajul digital continuă să se adâncească în multe regiuni.

AI începe să fie integrată în programele universitare

Unele instituții aleg să introducă inteligența artificială doar în anumite domenii. La Queen Mary University of London, studenții la Medicină și Medicină Dentară urmează cursuri dedicate utilizării AI.

Programul include noțiuni despre aplicațiile clinice ale inteligenței artificiale, bioinformatică și modele predictive folosite în diagnosticarea unor boli. Scopul este ca viitorii medici să înțeleagă atât avantajele, cât și limitele acestor tehnologii.

Studenții folosesc AI în moduri foarte diferite

Profesorii trebuie să gestioneze niveluri foarte diferite de pregătire. Unii studenți folosesc inteligența artificială de ani de zile și, uneori, cunosc aceste instrumente mai bine decât lectorii lor. Alții nu au utilizat niciodată astfel de aplicații sau aleg să le evite.

Printre motivele invocate se numără prejudecățile algoritmilor, securitatea datelor, informațiile eronate generate de modelele AI, impactul asupra mediului și teama de a fi acuzați de fraudă academică.

Un studiu realizat în acest an de Uniunea Studenților de la Queen Mary arată că aproximativ 20% dintre respondenți nu folosesc deloc inteligența artificială. Pentru acești studenți, universitatea oferă alternative. În același timp, utilizarea AI este tot mai frecventă în activitatea academică. Un sondaj publicat de Queen Mary arată că 43% dintre studenți folosesc inteligența artificială cel puțin o dată pe săptămână pentru studiu. Alți 25% spun că o utilizează zilnic.

Tendința începe încă dinaintea admiterii la facultate. Un studiu realizat de Pew Research în 2025 arată că 64% dintre adolescenții americani cu vârste între 13 și 17 ani foloseau chatbot-uri bazate pe inteligență artificială în viața de zi cu zi.

Ce competențe ar trebui să predea universitățile

Tot mai multe universități discută despre introducerea conceptului de „vibe coding”. Acesta presupune dezvoltarea aplicațiilor software cu ajutorul comenzilor formulate în limbaj natural și interpretate de inteligența artificială.

Universitatea Telkom nu predă această metodă în primii ani de studiu. Conducerea instituției consideră că studenții trebuie să învețe mai întâi bazele programării clasice. Abia apoi pot înțelege când și cum trebuie folosită inteligența artificială.

Sioux McKenna susține că universitățile nu trebuie să devină școli tehnice orientate exclusiv spre piața muncii. În opinia sa, rolul acestora este să dezvolte gândirea critică și capacitatea de analiză, nu doar utilizarea unor instrumente AI.

Autoritățile pregătesc reguli pentru utilizarea AI

Diferențele dintre universități îi determină și pe reglementatori să intervină. În Australia au fost publicate recomandări privind utilizarea inteligenței artificiale în învățământul superior, inclusiv pentru pregătirea cadrelor didactice. Singapore a creat un Comitet pentru Inteligență Artificială în Învățământul Superior, care urmărește coordonarea instituțiilor pe măsură ce tehnologia evoluează.

Rose Luckin consideră că schimbul de experiență dintre universități va deveni tot mai important. „Putem lucra împreună pentru a găsi cele mai bune soluții pentru studenți”, afirmă aceasta.