Inteligența Artificială poate să „traducă” analizele medicale. Dar care sunt limitele și riscurile în domeniul sănătății

Inteligența Artificială poate să „traducă” analizele medicale. Dar care sunt limitele și riscurile în domeniul sănătății Inteligența artificială în medicină (sursă foto: iTMunch)
La nivel medical, în România se consideră că inteligența artificială poate fi de ajutor pentru pacienți. Însă AI-ul nu poate înlocui interacțiunea directă cu medicul. Dar folosită corect și în limită, tehnologia poate fi un instrument util. Mai ales într-un sistem medical în care timpul alocat fiecărui pacient nu permite explicații detaliate sau discuții ample.

Pneumologul Traian Mihăescu, din Iași, explică faptul că AI poate interveni în etapele pregătitoare ale consultației. Dar el atrage atenția că inteligența artificială nu poate înlocui comunicarea dintre medic și pacient. 

„AI-ul poate explica ce este creatinina. Poate traduce un buletin de analize din limbaj tehnic în limbaj accesibil. Poate genera o listă de întrebări pertinente pentru specialist. Toate acestea se pot întâmpla acasă, înainte de consultație, fără să consume din timpul medicului. Însă, el nu examinează, nu palpează, nu aude tonalitatea vocii unui pacient anxios și nu detectează semnele subtile pe care un clinician experimentat le captează printr-un instinct construit în ani de practică”, a declarat dr. Traian Mihăescu, citează Ziarul de Iași.

Românii întreabă deja AI-ul despre simptome 

Medicul subliniază faptul că pacienții folosesc deja astfel de instrumente. AI-ul ajută la aflarea mai multor detalii despre simptome, pentru a înțelege rezultatele analizelor sau pentru a formula întrebări clare. 

„Rolul ideal al AI nu este să diagnosticheze, ci să reducă asimetria informațională dintre pacient și medic. Această asimetrie este astăzi una dintre cauzele principale ale consultațiilor nesatisfăcătoare. Pacientul nu știe ce să întrebe, medicul nu are timp să descopere ce nu a fost spus. AI-ul poate acoperi exact acest spațiu intermediar, transformând ceea ce numesc uneori «anxietatea de cabinet» într-o pregătire activă și rațională. Condiția esențială: pacientul trebuie educat să folosească AI ca pe un instrument de întrebări, nu ca pe un furnizor de diagnostice”, a mai spus dr. Traian Mihăescu.

Sistemul medical public românesc, unul foarte aglomerat, face ca discuțiile detaliate dintre medic și pacient să fie unele rare. „Un medic de familie din sistemul public gestionează, în medie, câteva sute de pacienți pe listă și are alocat doar 10-15 minute per consultație. Într-un asemenea cadru, comunicarea exhaustivă devine un lux structural imposibil. Însă, acest lucru ar putea avea loc în mediul privat, ca un semn de excelență în relația cu pacientul”, adaugă specialistul.

Ce riscuri apar când folosim AI în scop medical

Pe de altă parte, AI poate ajuta oamenii să aibă acces mai ușor la la informații medicale de calitate. Pacienții din mediul rural sau cei care nu au acces facil la specialiști pot folosi modele AI bine configurate pentru a înțelege mai clar simptomele, analizele și opțiunile de tratament. În acest fel, tehnologia poate reduce și o parte din supraîncărcarea programului medicilor. 

Totuși, dr. Traian Mihăescu avertizează că folosirea AI vine și cu riscuri, precum dezinformarea sau dependența față de instrumente necertificate „Provocarea nu este tehnologică, ci culturală și de formare: cum educăm pacienții și medicii să folosească aceste instrumente cu discernământ? Răspunsul la această întrebare va decide dacă AI devine un aliat sau o sursă suplimentară de confuzie într-un sistem deja suprasolicitat”, explică medicul, conform ziaruldeiasi.ro.

0 comentarii