Un nou ordin CNAS ridică multe semne de întrebare. PALMED cere retragerea de urgență a noului proiect care „ignoră pacientul”

PALMED este principala voce care reprezintă furnizori ce activează în toate segmentele esențiale ale sistemului medical. Patronatul lucrează cu spitale, clinici, laboratoare, imagistică, dializă, recuperare medicală, servicii de îngrijiri la domiciliu și alte domenii critice pentru accesul pacienților la tratament. 

PALMED: Proiectul CNAS limitează accesul pacienților la tratament

Reprezentanții PALMED au realizat o analiză complexă a proiectului de Ordin. De pe urma rezultatelor, patronatul prezintă faptul că Ordinul nu reprezintă o reformă a sistemului de sănătate. Reprezentanții vorbesc despre o încercare de limitare administrativă a accesului pacienților la o parte importantă a infrastructurii medicale din România.

Pacienții așteaptă soluții pentru reducerea timpilor de așteptare, acces mai rapid la investigații și tratamente și utilizarea tuturor resurselor disponibile. Dar, conform PALMED, CNAS răspunde cu formule statistice. Oficialii de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate se prezintă cu capacități declarative și mecanisme birocratice care ignoră realitatea din teren.

O reglementare care ignoră pacientul

Conform reprezentanților PALMED, poate cea mai gravă vulnerabilitate a proiectului este că nu măsoară accesul real al pacientului la tratament. Nu se măsoară timpul de așteptare și nici listele de așteptare. Nu se măsoară continuitatea tratamentului și nici capacitatea efectiv disponibilă. Nu se ia în calcul numărul pacienților care nu pot fi preluați și nici impactul întârzierii tratamentului asupra evoluției bolii.

În schimb, proiectul se bazează pe formule care compară necesarul estimat de pacienți cu capacități declarate de furnizorii publici. Practic, subliniază PALMED, pentru CNAS pare să nu conteze dacă pacientul oncologic începe tratamentul astăzi sau peste trei luni. Nu contează dacă pacientul cu risc cardiovascular major este investigat înainte sau după producerea unui infarct. Nu contează dacă pacientul cu scleroză multiplă își pierde ireversibil funcțiile neurologice în perioada în care așteaptă accesul la tratament.

Pentru pacienți însă, toate cele de mai sus reprezintă diferența dintre supraviețuire, dizabilitate sau deces.

Ce ignoră CNAS?

Proiectul este construit ca și cum infrastructura medicală privată a României nu ar exista, punctează PALMED. Abordarea este cu atât mai greu de înțeles cu cât furnizorii privați reprezintă o componentă esențială a sistemului medical național.

Sectorul privat asigură aproximativ 78,5% din furnizorii de servicii clinice de specialitate și aproximativ 82,89% din furnizorii de servicii paraclinice și imagistică. De asemenea, vorbim despre aproximativ 89% din serviciile de dializă și de 88% din Programul Național de oncologie-tratament medicamentos. Tot sectorul privat se ocupă de 82% din Programul Național de oncologie – tratament radioterapie și de aproximativ 43% din personalul medical al României.

În plus, furnizorii privați au investit în ultimii ani sute de milioane de euro în spitale, laboratoare, centre oncologice, infrastructură de diagnostic și tratament și tehnologii medicale moderne.

Chiar și așa, proiectul CNAS încearcă să evalueze capacitatea sistemului de sănătate și să ignore, potrivit PALMED, segmentul care susține majoritatea serviciilor contractate în numeroase domenii esențiale.

Modificarea regulilor după ce investițiile au fost deja realizate

Reprezentanții PALMED solicită conducerii CNAS să explice public de ce inițiativa apare exact acum. Căci în ultimii ani, numeroși furnizori privați au realizat investiții de milioane de euro în infrastructură dedicată pacienților incluși în programele naționale de sănătate. Mai mult, au mai afirmat ei, există furnizori care au finalizat aceste investiții și care așteaptă de peste un an aprobări și proceduri administrative necesare pentru integrarea capacităților dezvoltate în programele naționale asupra cărora CNAS nu s-a pronunțat în termenul legal.

Întrebările puse de reprezentanții patronatului sunt:

• Ce se întâmplă cu contractele aflate în derulare?
• Ce se întâmplă cu pacienții aflați deja în tratament?
• Ce se întâmplă cu investițiile realizate în baza cadrului normativ existent?
• Ce se întâmplă cu furnizorii care au construit infrastructură medicală și care încă așteaptă aprobarea CNAS pentru a pune la dispoziția pacienților accesul la aceasta?

Statul nu poate încuraja investițiile, au mai declarat ei. Statul nu poate întârzia ani de zile integrarea acestora în sistem și nu poate modifica ulterior regulile astfel încât aceste capacități să devină nerelevante, subliniază reprezentanții PALMED.

Un asemenea comportament afectează nu doar furnizorii medicali. Afectează credibilitatea instituțiilor statului. Se transmite, de asemenea, un semnal negativ tuturor investitorilor care intenționează să dezvolte infrastructură medicală în România.

CNAS merge în direcția opusă

România se află în etapa finală a procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Este vorba despre un proiect strategic considerat de autoritățile statului drept cel mai important obiectiv național după aderarea la NATO și Uniunea Europeană. OECD promovează sisteme de sănătate construite în jurul pacientului, libertății de alegere, accesului la servicii, rezilienței sistemului, utilizării eficiente a tuturor resurselor disponibile.

Conform reprezentanților PALMED, în OECD se vorbește despre acces și libertatea pacientului de a alege furnizorul capabil să îi ofere tratamentul necesar. Însă, CNAS propune mecanisme care pot reduce opțiunile pacientului. În timp ce OECD susține utilizarea tuturor resurselor disponibile, CNAS ignoră o parte esențială a infrastructurii medicale existente si încurajează risipa din bani publici.

OECD recomandă, de asemenea, politici bazate pe rezultate și experiența pacientului. Dar, potrivit patronatului, proiectul CNAS nu conține niciun indicator care să măsoare experiența reală a pacientului. Nu se află în proiect niciun mecanism care să evalueze impactul asupra acestuia.

PALMED, esențiale pentru sistemul medical românesc

PALMED este cea mai importantă organizație patronală din sănătatea privată din România. Este, la rândul ei, afiliată la Confederația Patronală IMM România, la organismul profesional european de la Bruxelles. Patronatul reprezintă furnizori care activează în toate segmentele majore ale sistemului medical.

Membrii din Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private tratează anual milioane de pacienți și angajează zeci de mii de profesioniști. Ei contribuie semnificativ la dezvoltarea și modernizarea infrastructurii medicale a României. De asemenea, generează efecte directe, indirecte și induse cuantificabile la aproape 3% din PIB la nivel macroeconomic.

De aceea, poziția exprimată de PALMED reprezintă apărarea accesului pacienților la toate resursele medicale existente. Reprezentanții cer apărarea dreptului contribuabililor de a beneficia de utilizarea eficientă a fondurilor pe care le plătesc sistemului de sănătate.

Apel către organizațiile de pacienți

PALMED adresează un apel public tuturor organizațiilor de pacienți cronici, federațiilor și alianțelor de pacienți din România. Membrii patronatului îi îndeamnă să analizeze cu atenție efectele proiectului și să solicite CNAS răspunsuri clare referitoare la impactul asupra accesului la tratament.

Reprezentanții PALMED subliniază că toți pacienții care depind de programele naționale de sănătate au dreptul să știe dacă accesul lor la tratament va fi afectat. Ei au dreptul să cunoască care sunt garanțiile că noile reguli nu vor conduce la creșterea timpilor de așteptare și la restrângerea opțiunilor de tratament.

Dezbatere nu este despre furnizori. Este despre pacienți.

Apel către întregul sector medical privat

Reprezentanții PALMED invită toate organizațiile profesionale și toți furnizorii privați de servicii medicale să se alăture demersului. Astăzi este vorba despre programele naționale de sănătate. Mâine poate fi vorba, conform lor, despre orice alt segment al relației dintre furnizorii de servicii medicale și finanțatorul public.

Apărarea accesului pacienților la tratament și apărarea utilizării eficiente a infrastructurii medicale existente reprezintă o responsabilitate comună a întregului sistem.

Solicitările PALMED sunt:

• retragerea imediată a proiectului de Ordin din procedura de transparență decizională;
• constituirea unui grup de lucru real cu participarea tuturor actorilor relevanți;
• realizarea unei analize independente de impact;
• elaborarea unei metodologii centrate pe pacient și pe accesul real la tratament;
• utilizarea integrală a capacităților existente ale sistemului de sănătate, indiferent de forma de proprietate.

Pacienții nu au nevoie de statistici care demonstrează că accesul există doar pe hârtie. Pacienții au nevoie de diagnostic, de investigații și de tratament atunci când boala o impune. Iar sistemul de sănătate are nevoie de politici publice construite în jurul pacientului, nu în jurul limitelor administrative ale instituțiilor.

Din acest motiv, PALMED solicită retragerea imediată a proiectului. Reprezentanții doresc reluarea procesului de elaborare pe baze care să respecte interesul pacientului, realitățile sistemului medical și standardele pe care România afirmă că dorește să le adopte.

📩 Dacă vă plac știrile noastre, vă invităm și pe canalul nostru de WhatsApp: https://whatsapp.com/channel/0029VbDCS0UF1YlXGiK4Wl1o

📌 News Edge este site care explică știrile, nu doar le prezintă.