INS: Populația lumii va fi din ce în ce mai mare până în 2080, dar a României va scădea cu 3,5 milioane de locuitori. Țara cu mai mulți bunici decât copii

Conform instituției, România pierde locuitori de la an la an. Populația îmbătrânește într-un ritm accelerat. Iar cetățenii încep să simtă efectele unui fenomen ce reprezintă o problemă economică, socială și de securitate națională.

Datele INS prezentate cu ocazia Zilei Mondiale a Populației și a aniversării a 167 de ani de statistică oficială în România au fost explicate în cadrul unei conferințe din 10 iulie. Statisticile prezintă imaginea unei țări aflate în plină transformare. 

INS: Cum va arăta România din punct de vedere demografic

Dacă tendințele actuale se vor menține, România ar putea avea în anul 2080 aproximativ 15,6 milioane de locuitori, cu aproape 3,5 milioane mai puțin decât în prezent. De asemenea, populația de peste 65 de ani va reprezenta peste un sfert din total. Iar numărul copiilor și al persoanelor aflate la vârsta activă va continua să scadă.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite, populația globală va continua să crească în următoarele cinci-șase decenii. Va atinge aproximativ 10,3 miliarde de locuitori înainte de a începe, lent, să scadă. Dar România trece prin procesul invers. Cifrele descriu câți oameni vor munci, cine va susține sistemul public de pensii, câți copii vor mai merge la școală, dacă spitalele vor avea suficient personal și cum se vor dezvolta orașele și comunitățile din România.

„O societate democratică nu poate exista fără o statistică oficială solidă”

Președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, spune că „vocația noastră este foarte importantă, nu numai pentru instituție, ci și pentru întreaga societate și pentru toți cetățenii acestei țări”.

În opinia sa, rolul statisticii nu este acela de a publica rapoarte și tabele. „O societate democratică nu poate să existe fără o statistică oficială solidă. Pentru că oferă date care pot fi comentate. Dacă statistica oficială surprinde corect realitatea, atunci opiniile au o evaluare pertinentă”, a explicat Tudorel Andrei.

România îmbătrânește mai repede decât își imaginează mulți

La 1 ianuarie 2025, populația rezidentă a României era de 19,04 milioane de persoane. Mai bine de jumătate locuiau în mediul urban, iar femeile reprezentau 51,2% din populație. În numai un an, populația cu vârste între 0 și 14 ani s-a redus cu peste 92.000, în timp ce numărul persoanelor de peste 65 de ani a continuat să crească. Astăzi, unul din cinci români este deja vârstnic. Iar vârsta medie a populației a ajuns la 42,8 ani. În urmă cu două decenii, aceasta era sub 38 de ani.

Un indicator folosit de demografi pentru a măsura fenomenul este indicele de îmbătrânire. În 2005 existau 81 de persoane de peste 65 de ani la fiecare 100 de copii. Iar astăzi raportul a ajuns la peste 131 de vârstnici. România are deja mai mulți bunici decât copii.

„Problema majoră nu este neapărat reducerea populației rezidente a României. Dezechilibrele majore care s-au creat pe cele trei grupe mari de vârstă, 0-14 ani, 15-64 ani și 65+ ani. Toate aceste dezechilibre determină un impact direct. O societate poate funcționa și cu mai puțini locuitori, dar îi este mult mai greu atunci când numărul celor care muncesc scade, iar numărul celor care au nevoie de pensii și servicii medicale crește constant”, a explicat Tudorel Andrei. 

De ce nu poate fi rezolvată criza demografică 

Președintele INS a precizat că „problemele legate de dinamica populației nu pot fi rezolvate de pe o zi pe alta. Spre deosebire de inflație, deficitul comercial sau alte dezechilibre economice care pot fi influențate relativ rapid prin măsuri guvernamentale, demografia evoluează lent. O generație nu poate fi înlocuită peste noapte, iar efectele unei decizii luate astăzi vor deveni vizibile abia peste zeci de ani”.

El a prezentat și date istorice și a amintit că „Decretul 770 din 1966, prin care regimul comunist a interzis avorturile, a produs o explozie a numărului de nașteri. Acele generații numeroase sunt cele care au dominat piața muncii în ultimele decenii și care urmează acum să intre, treptat, în sistemul public de pensii”.

Cum poate crește populația în România?

În opinia lui Tudorel Andrei, „creșterea economică este cea care poate duce la o creștere a populației. În ultimii ani s-a reușit stabilizarea populației rezidente la 19 milioane, strict prin efectul migrației internaționale. În condițiile în care sporul natural este negativ, migrația internațională a reușit să stabilizeze populația rezidentă a României”.

În anii 2000, milioane de români plecau în căutarea unui loc de muncă în Occident. Dar astăzi, economia românească începe să atragă muncitori din Asia și din alte regiuni ale lumii pentru a acoperi deficitul de forță de muncă. De asemenea, o parte dintre românii plecați aleg să revină acasă. „Puțin am fi crezut în urmă cu 20 de ani că România va avea un număr mai mare de imigranți decât de emigranți”, a precizat Tudorel Andrei.

Două Românii în aceeași statistică

Dar de ce se spune despre România că are, în același timp, și 19 milioane de locuitori, și peste 21 de milioane? Populația rezidentă îi include pe oamenii care locuiesc pe teritoriul României și folosesc serviciile publice. Este indicatorul utilizat la nivelul Uniunii Europene și cel care permite comparații între state. În schimb, populația după domiciliu îi include pe toți cetățenii români care au domiciliul în țară, chiar dacă locuiesc de ani buni în Italia, Spania, Germania, Marea Britanie sau oriunde în altă parte.

Potrivit lui Tudorel Andrei, ambele statistici sunt importante, însă răspund unor întrebări diferite. „Populația rezidentă ne interesează din motive economice și sociale. Ei beneficiază de servicii sociale într-o anumită perioadă de timp. Populația după domiciliu reflectă relația juridică dintre statul român și cetățean”, a spus el.

Sunt județe în care trăiesc mai puțini oameni decât în 1948

Scăderea populației nu este uniformă în toată țara. Unele regiuni continuă să atragă locuitori, în timp ce altele pierd populație de la un an la altul. „Sunt județe în care vârsta medie depășește cu mult 45 de ani. Iar perspectiva demografică nu este tocmai îmbucurătoare”, a punctat președintele INS.

„Sunt județe din care avem o populație mai mică decât aveam în 1948. În multe zone ale țării, migrația externă, plecarea tinerilor spre marile orașe și scăderea natalității au șters, practic, zeci de ani de evoluție demografică. În paralel, marile centre urbane și județele din jurul acestora continuă să atragă populație și investiții, accentuând diferențele dintre regiuni”, a mai spus el. 

Familia românească s-a schimbat 

Demografia nu este influențată doar de economie, ci și de schimbarea modului în care oamenii își construiesc viața de familie. Datele INS arată că femeile devin mame tot mai târziu. În 1989, vârsta medie la prima naștere era de 22,3 ani, iar în 2025 indicele a ajuns la aproape 28 de ani. De asemenea, familiile au mai puțini copii. Iar numărul nașterilor în afara căsătoriei este în creștere.

Între 2014 și 2025, aproape 390.000 de copii ai cetățenilor români s-au născut în străinătate și au fost înregistrați în evidențele românești. Aproximativ unul din șase copii ai familiilor românești vine pe lume în afara granițelor țării. „În 1995, aproximativ 80% dintre copii se nășteau în cadrul căsătoriei. În 2025, procentul a scăzut la 64%”, a explicat Tudorel Andrei. El a subliniat că nu este vorba despre un fenomen exclusiv românesc, ci despre o schimbare culturală întâlnită în aproape toate statele europene.

„Trebuie să umanizăm cifrele”

Sociologul Gelu Duminică este de părere că statisticile trebuie să reprezinte instrumente care ajută societatea să acționeze înainte ca problemele să devină imposibil de gestionat. „Trebuie să umanizăm cifrele. În spatele fiecărui procent pe care îl avem, al fiecărui indicator, sunt povești. Și ele sunt ale noastre, ale tuturor. Și unde suntem nu este egal cu cine suntem. Speranțe există întotdeauna. Lucrurile pot fi mai bune decât sunt în momentul de față”, a spus el. 

Gelu Duminică afirmă că oamenii trebuie să înțeleagă ce înseamnă aceste cifre pentru viața lor de zi cu zi. „Dacă această evoluție continuă, o să afecteze viața copiilor noștri, o să afecteze viața noastră. Poate nu vei avea pensie, poate nu vei avea infrastructura de care ai nevoie și poate nu îți vei permite serviciile de îngrijire de care vei avea nevoie la bătrânețe. În momentul acela, povestea nu mai este despre noi și ei. Devine despre noi toți”, a explicat el.

Mai puțini oameni nu înseamnă neapărat mai puține șanse

Statisticile descriu direcția în care merge societatea, dar nu decid și destinația. „Datele pe care le oferim societății trebuie să fie traduse în politici reale de câștigare a demnității pentru toți și fiecare”, a conchis Gelu Duminică.

În spatele fiecărui procent, al fiecărui indicator și al fiecărui grafic se află oameni.