Importuri, consum redus și fonduri de urgență. Acesta e planul lui Ilie Bolojan pentru criza energetică

Criza energetică a devenit, pentru Guvernul de la București, o problemă de gestionat zi de zi, nu doar o temă de campanie. Premierul Ilie Bolojan a detaliat, într-o postare oficială, pachetul de măsuri pregătit pentru a proteja sistemul energetic național. Anunțul vine în paralel cu o dezbatere politică mai amplă despre deciziile energetice ale ultimilor ani și despre pregătirea reală a României pentru un asemenea scenariu de criză.

Ce a anunțat premierul Ilie Bolojan

„România traversează, alături de celelalte state din regiune, o perioadă dificilă din punct de vedere energetic”, a scris Ilie Bolojan, într-o postare publicată pe Facebook. Premierul a explicat că seceta prelungită și scăderea accentuată a debitului Dunării afectează direct producția de energie, în special funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Potrivit lui Bolojan, prioritățile Guvernului sunt trei: menținerea sistemului energetic în echilibru, luarea unor măsuri rapide pentru păstrarea capacităților de producție și reducerea consumului în orele de seară. „În ședința de Guvern de astăzi am aprobat alocarea a 7 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru intervenții de urgență în zona bifurcației Bala – Dunărea Veche”, a precizat premierul.

Fondurile vor fi folosite pentru menținerea nivelului de apă necesar funcționării Grupului 2 al Centralei de la Cernavodă. „Este o intervenție de urgență. În paralel, folosim toate resursele disponibile pentru a asigura continuitatea alimentării cu energie”, a adăugat șeful Guvernului.

Ilie Bolojan a ignorat complet acuzațiile aduse de Sorin Grindeanu. Președintele PSD contestă legitimitatea decretării unei strări de urgență de un guvern interimar.

Importuri, capacități interne și consumatori industriali

Ilie Bolojan a precizat că a dispus funcționarea la capacitate maximă a tuturor capacităților interne de producție de energie. Guvernul accelerează, totodată, autorizarea noilor capacități de producție și de stocare, un pas considerat esențial pentru stabilizarea sistemului energetic pe termen mediu.

România are nevoie, în acest context, de importuri suplimentare de energie. Transelectrica și Nuclearelectrica poartă discuții cu partenerii externi pentru asigurarea acestor importuri în orele de vârf. Guvernul continuă, în paralel, dialogul cu țările din regiune pentru valorificarea tuturor opțiunilor disponibile de aprovizionare.

Luni, autoritățile vor avea o întâlnire cu principalii consumatori industriali din România. Scopul discuției este analizarea unor măsuri de reducere voluntară a consumului, în intervalele orare cu cerere ridicată de energie.

Premierul a lansat, de asemenea, un apel direct către autorități publice, companii și cetățeni. „Fac apel către autoritățile publice, companii și cetățeni să contribuie, printr-un consum responsabil, la menținerea echilibrului sistemului energetic. Fiecare megawatt economisit contează în această perioadă”, a transmis Bolojan. Guvernul promite, totodată, continuarea investițiilor menite să prevină situații similare în viitor.

Deciziile energetice din ultimii ani

Dincolo de măsurile de urgență anunțate de Ilie Bolojan, actuala criză energetică readuce în discuție publică deciziile strategice ale ultimilor ani în domeniul energiei. România a subvenționat, în ultima perioadă, kilometri pătrați întregi de panouri fotovoltaice, organizate în parcuri de mari dimensiuni. O parte dintre acestea au fost amplasate pe terenuri agricole, a căror scoatere din circuitul agricol rămâne cel puțin discutabilă.

Problema nu este producția de energie regenerabilă în sine, ci lipsa aproape totală a unităților de stocare corespunzătoare. În aceste condiții, o parte din energia produsă intern pe timp de zi ajunge să fie vândută unor parteneri din străinătate, pentru ca, pe timpul nopții, România să fie nevoită să importe energie la prețuri considerabil mai ridicate, tocmai din cauza lipsei acestor capacități de stocare.

Au existat, în ultima vreme, vânzări de energie către Republica Moldova și Ucraina la prețuri pe care populația le-a apreciat drept derizorii. Rămâne o întrebare legitimă legată de locul unde se va importa energia de care România ar fi putut dispune, dacă minele de cărbune și termocentralele nu ar fi fost închise atât de grăbit. Aceste capacități nu depindeau nici de lumina solară, nici de debitul Dunării, un fluviu care pare să „se evapore” pe drum, între Austria și România.