Havana sub presiune. Cum se vede conflictul dintre SUA și Cuba din saloanele spitalelor

Subiectele au fost diverse, de la lipsa materialelor medicale și blocarea colaborărilor științifice până la reducerea intervențiilor cardiovasculare și dificultățile energetice. Iar participanții au specificat că insula traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii.

Rezultatul unei campanii de presiune politică și economică

Asociația Cubaneză pentru Națiunile Unite este o organizație înființată în 1947 și este prima asociație de acest tip din America Latină și Caraibe. Iar în cadrul evenimentului de marți, 9 iunie, Norma Goicoechea Estenoz, președinta asociației, a descris situația actuală a Cubei drept „rezultatul unei campanii de presiune politică și economică exercitată de Statele Unite de-a lungul ultimilor ani și intensificată după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă”.

„Toți știm că, de când Administrația Trump a preluat puterea, politica împotriva Cubei s-a înrăutățit constant. De aceea putem vorbi că se lucrează la asfixierea poporul nostru”, a declarat președinta ACNU.

Norma Goicoechea Estenoz a realizat și o trecere în revistă a evoluției relațiilor americano-cubaneze din ultimul deceniu. „Măsurile restrictive adoptate în timpul primului mandat al lui Donald Trump au fost în mare parte menținute și în perioada administrației Biden, iar ulterior consolidate după schimbarea administrației de la Washington. Iar actualele măsuri depășesc sfera economică și comercială. Căci ele afectează inclusiv sectorul energetic și drepturile fundamentale ale cetățenilor”, a specificat ea. 

Norma Goicoechea Estenoz a declarat apoi că sancțiunile americane contravin principiilor prevăzute în Carta Organizației Națiunilor Unite. Ea a specificat că actuala politică a Washingtonului încalcă principiile egalității suverane a statelor și dreptul la autodeterminare.

Sistemul medical din Cuba și provocările din prezent

Doctorul Pedro Luis Pérez, director al Consiliului Național al Societăților Științifice din Sănătate, structură care reunește 54 de societăți științifice și aproximativ 130.000 de profesioniști din domeniul medical, a spus că între 2015 și 2016 numeroase organizații medicale americane au vizitat Cuba. Tot în acea perioadă au fost semnate acorduri de colaborare și au avut loc schimburi profesionale.

„Am stabilit acorduri-cadru, convenții de colaborare și schimburi la nivel științific. Se organizau congrese comune pe diverse teme medicale. Am constatat standarde similare de diagnostic, tratament, prognostic și reabilitare”, a afirmat Pedro Luis Pérez.

Medicul a specificat că specialiștii americani care au vizitat Cuba au fost surprinși de nivelul medicinei publice cubaneze. La acea vreme existau perspective reale pentru dezvoltarea unor proiecte comune de cercetare. Dar totul s-ar fi schimbat însă după instalarea administrației Trump. „Asociațiile ne spuneau că le era frică din cauza amenințărilor continue. Relațiile s-au redus dramatic după aceea”, a declarat doctorul.

Pedro Luis Pérez a menționat că efectele sancțiunilor nu s-ar limita la economie. Ci s-ar extinde asupra schimburilor academice și științifice. „Participarea cercetătorilor și medicilor americani la congresele organizate în Cuba s-a redus considerabil. Iar accesul specialiștilor cubanezi la manifestări similare organizate în Statele Unite a devenit din ce în ce mai dificil”, a detaliat medicul.

De-a lungul ultimelor decenii, mii de medici cubanezi au lucrat în Africa, America Latină și alte regiuni ale lumii. Ei au oferit servicii medicale în zone izolate sau defavorizate. Pedro Luis Pérez a declarat că măsurile adoptate de administrația Trump și promovate de secretarul de stat Marco Rubio au avut efecte negative asupra funcționării acestor programe.

Lipsa intervențiilor și creșterea listelor de așteptare

Doctorul Eduardo Rivas Estañez, președintele Societății Cubaneze de Cardiologie, a explicat că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate în Cuba. Conform datelor prezentate de el, Institutul de Cardiologie și Chirurgie Cardiovasculară din Havana funcționează mult sub capacitatea sa obișnuită. „Din cele 500 de operații cardiovasculare planificate anul acesta, s-au realizat până acum doar 25. Lista de așteptare este enormă”, a declarat specialistul.

Potrivit lui, dificultățile din sistem au loc în baza limitărilor în ceea ce privește accesul la medicamente, consumabile și echipamente medicale de pe urma sancțiunilor impuse de Statele Unite.

„Spitalele întâmpină probleme în achiziționarea unor produse esențiale și aparatură de diagnostic, dar și în cazul anumitor medicamente necesare tratării bolilor cronice. Restricțiile financiare și comerciale complică atât cumpărarea directă a acestor produse, cât și efectuarea plăților către furnizori internaționali. Ceea ce duce la întârzieri, costuri mai mari și dificultăți în menținerea stocurilor necesare în spitale”, a explicat cardiologul.

O confruntare politică resimțită în viața de zi cu zi

Mesajul comun al participanților a fost că tensiunile dintre Washington și Havana nu se rezumă la dispute diplomatice sau ideologice. Ci au efecte directe asupra vieții cotidiene. Organizatorii și vorbitorii au descris un context în care criza energetică, dificultățile economice și restricțiile comerciale se suprapun peste provocările deja existente ale sistemului de sănătate. Iar acesta este doar unul dintre multele sectoare afectate. 

De cealaltă parte, autoritățile americane au subliniat de multe ori că măsurile sunt îndreptate împotriva conducerii politice de la Havana și urmăresc promovarea reformelor democratice.

Dar, indiferent de cine are dreptate, conflictul geopolitic ce durează de peste șase decenii continuă să influențeze foarte mult viața de zi cu zi a milioanelor de cubanezi.