Economia globală riscă să intre într-o recesiune dacă războiul dintre SUA-Israel și Iran continuă și prețurile ridicate la energie persistă, avertizează Fondul Monetar Internațional (FMI).
În raportul său World Economic Outlook, se arată că, într-un scenariu pesimist în care prețurile la petrol, gaze și alimente cresc și rămân ridicate în acest an creșterea economică globală ar putea coborî sub 2% în 2026. Această situație ar reprezenta un risc major de recesiune globală, un fenomen care a mai fost înregistrat doar de patru ori din 1980, cel mai recent în timpul pandemiei de Covid-19.
Șoc energetic provocat de conflictul din Orientul Mijlociu
Prețurile energiei au crescut puternic de la începutul războiului, în urmă cu mai bine de șase săptămâni. Mai ales după ce ruta de transport din Strâmtoarea Ormuz a fost practic închisă, iar negocierile de pace dintre SUA și Iran au eșuat.
Raportul FMI precizează că un scenariu sever, cu impact global, ar include prețuri medii ale petrolului de 110 dolari pe baril în acest an sau maxime de până la 125 de dolari în 2027. În aceste condiții, inflația ar putea ajunge la aproximativ 6% anul viitor. Acest lucru ar forța băncile centrale să majoreze dobânzile pentru a tempera creșterea prețurilor.
Avertismentul economistului-șef al FMI
Economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, a declarat pentru BBC că „Recesiunea globală este un concept destul de neclar atunci când ne uităm la cifrele globale. Și, da, o creștere de 2% este o situație care va fi resimțită de majoritatea oamenilor din întreaga lume ca o perioadă de recesiune. Șomajul va fi ridicat. În unele țări, prețurile alimentelor și insecuritatea alimentară ar putea crește”.
Revenire economică dacă tensiunile se reduc
Prețul petrolului a urcat aproape de 120 de dolari în timpul conflictului, dar ulterior a scăzut, ajungând marți la 98,85 dolari pe baril. FMI subliniază că riscul de recesiune crește dacă aceste condiții severe persistă pe o perioadă de doi ani.
Dacă însă conflictul s-ar încheia în următoarele săptămâni și producția și exporturile de energie din Orientul Mijlociu ar reveni la normal până la mijlocul anului, creșterea globală ar putea fi de 3,1% în 2026, sub prognoza anterioară de 3,3%. Pentru anul următor, FMI menține estimarea de 3,2%.
Impact diferențiat asupra economiilor
Dintre economiile avansate, FMI estimează că Marea Britanie va fi cea mai afectată de șocul energetic generat de războiul din Iran. Creșterea economică a Marii Britanii a fost revizuită în jos la 0,8% în acest an, față de 1,3% anterior.
Țările exportatoare de petrol din Golf ar putea înregistra o încetinire puternică a creșterii economice sau chiar contracție în acest an. FMI estimează că economia Iranului va scădea cu 6,1% în acest an, urmând să își revină cu o creștere de 3,2% în 2027, dacă războiul se încheie în curând.
Unele state, precum Qatar, au fost afectate direct de atacuri cu rachete și drone, iar infrastructura energetică a fost avariată. Economia Qatarului ar putea scădea cu 8,6% în 2026, înainte de o revenire de aceeași amploare în anul următor. De asemenea, FMI preconizează că economia Irakului va înregistra o contracție de 6,8% în acest an, dar va reveni cu o creștere de 11,3% în 2027.
Factori de reziliență economică în regiune
Rezistența economică a fiecărei țări depinde de factori precum infrastructura energetică, dependența de Strâmtoarea Ormuz și existența rutelor alternative de export. Arabia Saudită, de exemplu, dispune de conducta East-West Pipeline, care poate transporta până la 7 milioane de barili de petrol pe zi.
Economia saudită va încetini în 2026, dar este încă estimată să crească cu 3,1%, urmând o expansiune de 4,5% în anul următor. FMI estimează că majoritatea exportatorilor de petrol din Orientul Mijlociu vor avea o revenire economică în 2027.
Totuși, instituția avertizează că această ipoteză ar putea fi revizuită dacă războiul se prelungește sau dacă infrastructura este mai grav afectată decât se estimează în prezent.
Rusia, beneficiară a creșterii prețurilor la energie
Un efect pozitiv al creșterii prețului petrolului este înregistrat în Rusia. Economia este estimată să crească cu 1,1% atât în acest an, cât și în următorul, peste prognozele anterioare.
Economia rusă a fost afectată de sancțiuni după invazia Ucrainei, însă prețurile mai mari la energie au susținut o parte din creștere. În martie, președintele SUA Donald Trump a ridicat temporar restricțiile asupra exporturilor de petrol rusesc și a suspendat sancțiuni asupra petrolului iranian pentru 30 de zile. Ulterior, acesta a anunțat o blocadă asupra porturilor iraniene pentru a opri exporturile de petrol.
:quality(75):format(webp)/http://newsedge.ro/wp-content/uploads/2026/04/4344909546372feaf13ak.jpg)
:quality(75)/http://newsedge.ro/wp-content/uploads/2026/04/250804-natohq16x9.webp)
:quality(75):format(webp)/http://newsedge.ro/wp-content/uploads/2026/04/4344909546372feaf13ak.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://newsedge.ro/wp-content/uploads/2026/04/ramagemdiretorabin-scaled.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://newsedge.ro/wp-content/uploads/2026/04/agricultura-europa.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://newsedge.ro/wp-content/uploads/2026/04/papa-leon-e1776164829994.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://newsedge.ro/wp-content/uploads/2026/04/cia-sua-e1776155800818.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://newsedge.ro/wp-content/uploads/2026/03/smartcrop.jpg)