Cum își construiește Finlanda influența globală, deși are doar 5,6 milioane de locuitori. Un model pentru România

Kultaranta Talks arată cum o țară relativ mică își poate construi influența prin idei, dialog și continuitate. Formatul finlandez ar putea reprezenta un model și pentru România, care are suficiente argumente geopolitice pentru a găzdui periodic conversații internaționale de asemenea anvergură.

Reședința de vară a președintelui, transformată într-un forum internațional

Kultaranta Talks 2026 s-a desfășurat la Naantali, sub tema „O lume în tranziție: perspective globale, regionale și locale”. Prima zi a fost dedicată evoluțiilor internaționale, iar discuțiile din a doua zi au analizat efectele acestora asupra Finlandei. Aproximativ 160 de persoane din politică, diplomație, cercetare, administrație, presă, afaceri și societatea civilă au fost invitate la eveniment. Dezbaterile au fost transmise în direct de televiziunea publică Yle, prin platforma Yle Areena. 

Formatul a combinat invitați străini importanți cu decidenți și experți finlandezi. În acest fel, discuțiile globale au fost continuate printr-o analiză privind locul Finlandei în noul context internațional.

Președintele Kenyei și experți internaționali

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a deschis prima zi alături de președintele Kenyei, William Samoei Ruto. Discuția celor doi șefi de stat a fost moderată de Zanny Minton Beddoes, redactor-șef al publicației The Economist. 

Un al doilea panel a analizat schimbările geopolitice din Indo-Pacific. Au participat Takeo Akiba, consilier al Guvernului Japoniei, fostul premier australian Kevin Rudd și Samir Saran, președintele Observer Research Foundation din India. 

O altă dezbatere i-a reunit pe ministrul indian de Externe, Subrahmanyam Jaishankar, ministra de stat din Emiratele Arabe Unite Lana Nusseibeh și șefa diplomației finlandeze, Elina Valtonen. Tema a fost ascensiunea noilor puteri și competiția geopolitică. Moderatorul a fost Gideon Rachman, principalul comentator de politică externă al Financial Times. El a condus și dezbaterea despre Indo-Pacific. 

De la relația transatlantică la viitorul Rusiei

Ultimul panel internațional a fost dedicat Europei, relațiilor transatlantice și competiției globale. La discuție au participat Fiona Hill, de la Brookings Institution, Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München și Mark Leonard, directorul European Council on Foreign Relations. 

În a doua zi, programul s-a mutat spre perspectiva finlandeză. Europarlamentari, cercetători și specialiști au discutat despre viitorul Europei, evoluțiile din Rusia și poziția Finlandei în competiția tehnologică și geoeconomică. 

Dezbaterile despre Rusia i-au avut ca invitați pe Hiski Haukkala, directorul Institutului Finlandez pentru Afaceri Internaționale, generalul în rezervă Harri Ohra-aho și Laura Solanko, consilier principal la Banca Finlandei. Ultimul panel a analizat tehnologia, economia și competitivitatea țării. 

Un format lansat în 2013

Primele discuții de la Kultaranta au fost organizate în iunie 2013 de fostul președinte Sauli Niinistö. Aproximativ 100 de experți au fost invitați atunci să discute despre situația și viitorul politicii externe și de securitate a Finlandei. Evenimentul a fost gândit de la început ca un forum recurent, dedicat dialogului deschis și critic. Sursele oficiale finlandeze îl descriu drept un eveniment anual de politică externă și securitate, organizat din 2013. 

Denumirea Kultaranta Talks a rămas, deși întâlnirile nu s-au desfășurat doar la reședința prezidențială de vară. Ediția din 2024 a avut loc la Palatul Prezidențial din Helsinki, în timp ce edițiile din 2025 și 2026 s-au ținut la Kultaranta. Continuitatea a fost păstrată și după încheierea mandatului lui Sauli Niinistö. Alexander Stubb a preluat formatul și a găzduit edițiile organizate în timpul președinției sale.

Ce câștigă Finlanda din aceste discuții

Evenimentul plasează Finlanda în rolul de gazdă a unor conversații care depășesc agenda sa imediată. Temele alese în 2026 au acoperit mai multe continente și relațiile dintre marile centre de putere. Lista invitaților oferă acces direct la perspective politice, diplomatice și academice diferite. În același timp, participarea parlamentarilor, jurnaliștilor, cercetătorilor și oficialilor finlandezi leagă discuția internațională de dezbaterea internă. 

Transmisiunea publică îi permite evenimentului să depășească cercul invitaților. Cetățenii pot urmări panelurile cu lideri și specialiști, iar politica externă devine un subiect de dezbatere publică. În plan diplomatic, capacitatea de a reuni asemenea invitați oferă vizibilitate țării-gazdă. Finlanda se prezintă drept un loc în care pot fi discutate ordinea internațională, securitatea și schimbările economice globale.

Un posibil model pentru România

România ar putea prelua principiile acestui format printr-un forum anual găzduit de președinte. Un asemenea eveniment ar putea reuni lideri, miniștri și experți din Europa, regiunea Mării Negre, Balcani și statele partenere. Temele ar putea include securitatea la Marea Neagră, extinderea Uniunii Europene, războiul hibrid, energia, tehnologia și viitorul relațiilor transatlantice. Poziția geografică a României oferă suficiente puncte de plecare pentru dezbateri cu relevanță regională și internațională.

Modelul finlandez pune accent pe continuitate, calitatea invitaților și accesul public la discuții. Organizarea sub autoritatea instituției prezidențiale oferă stabilitate unui proiect care poate fi continuat de la un mandat la altul.

România organizează deja conferințe și reuniuni internaționale, însă un format prezidențial anual ar putea reuni aceste eforturi sub o identitate clară. În timp, ar putea deveni un punct de întâlnire pentru lideri și experți interesați de Europa de Est și regiunea Mării Negre.

Experiența Finlandei arată că dimensiunea populației nu limitează automat ambiția diplomatică. O țară de 5,6 milioane de locuitori a construit, începând din 2013, un forum urmărit public și frecventat de invitați internaționali importanți.