Capcana „fast tech”. De ce ne schimbăm telefonul mobil mult înainte să fie necesar

Potrivit unei analize publicate de platforma The Conversation, problema nu ține doar de tehnologie sau de strategia producătorilor. Decizia de a schimba telefonul este influențată și de factori psihologici, sociali și de marketing.

Ce înseamnă „fast tech”

Conceptul de „fast tech” este inspirat din fenomenul „fast fashion”, care descrie consumul rapid și frecvent de haine influențat de tendințele de moment. În mod similar, utilizatorii cumpără telefoane noi înainte ca cele vechi să își fi încheiat durata de viață. Autorii analizei atrag atenția că această tendință are efecte importante asupra mediului.

Fabricarea unui singur smartphone generează între 50 și 80 de kilograme de dioxid de carbon. La nivel mondial, producția anuală de telefoane inteligente este responsabilă pentru aproximativ 60-65 de milioane de tone de CO₂. Potrivit autorilor, aceste emisii sunt comparabile cu cele produse într-un an de aproximativ 14 milioane de autoturisme pe benzină.

Telefoanele pot rezista mai mult decât le folosim

Majoritatea producătorilor oferă actualizări software pentru telefoanele noi timp de șase sau chiar șapte ani. Cu toate acestea, studiile arată că utilizatorii își schimbă smartphone-ul, în medie, după aproximativ trei ani. Diferența dintre durata posibilă de utilizare și perioada în care telefonul este folosit efectiv ridică întrebări despre comportamentul consumatorilor.

Durata de utilizare a unui telefon nu depinde doar de performanțele sale tehnice. Posibilitatea de a înlocui bateria, de a repara componentele defecte sau de a găsi piese de schimb influențează direct perioada în care dispozitivul poate fi folosit. Autorii subliniază că dezvoltarea economiei circulare și aplicarea dreptului la reparație pot contribui la reducerea consumului excesiv de dispozitive electronice.

De ce vrem un telefon nou

Analiza arată că decizia de a cumpăra un telefon nou nu este întotdeauna una rațională. În multe cazuri, utilizatorii sunt influențați de factori emoționali și sociali. Autorii folosesc conceptul de „valoare mentală” a telefonului. Această valoare scade treptat odată cu apariția zgârieturilor, a semnelor de uzură sau pur și simplu din cauza obișnuinței. Chiar dacă telefonul funcționează perfect, utilizatorul îl percepe ca fiind mai puțin valoros.

Smartphone-ul nu este doar un instrument de comunicare. Pentru mulți utilizatori, el reprezintă și un simbol al statutului social. În același timp, lansarea anuală a unor modele noi contribuie la dorința de înlocuire a dispozitivului. Diferențele dintre generațiile succesive sunt adesea reduse. Totuși, campaniile de marketing amplifică percepția că noul model aduce schimbări importante. Acest mecanism accelerează dorința de cumpărare și reduce valoarea percepută a telefonului deja deținut.

Cum poate fi redus consumul excesiv

Autorii consideră că soluțiile nu depind doar de consumatori. Producătorii pot proiecta telefoane mai ușor de reparat și cu o durată mai mare de viață. În același timp, autoritățile pot adopta reguli privind dreptul la reparație și combaterea uzurii morale planificate. Consumatorii au însă și ei un rol important. Îngrijirea dispozitivului, repararea lui atunci când este posibil și evaluarea obiectivă a stării sale pot amâna achiziția unui telefon nou.

Autorii analizei propun un exercițiu simplu. Dacă îți schimbi telefonul anul acesta, încearcă să îl păstrezi până la următoarea Cupă Mondială de fotbal. Dacă milioane de oameni ar adopta un astfel de comportament, impactul asupra mediului ar putea fi semnificativ. Prelungirea duratei de utilizare a smartphone-urilor ar reduce emisiile de carbon, consumul de materii prime și cantitatea de deșeuri electronice.