Guvernul Maiei Sandu miroase un „glonț rece”. Eșecul aderării la UE rezolvat prin ReUnirea Republicii Moldova cu România

Osmochescu, care și-a preluat funcția în noiembrie anul trecut, a descris unirea cu România drept un scenariu posibil. Acesta ar interveni în cazul în care procesul de aderare a Moldovei la UE ar intra în impas după 2028. „Acesta este planul B”, a afirmat el.

Chișinăul eforturi pentru deschiderea primului „cluster” de negocieri de aderare

Declarațiile sale vin în contextul în care Chișinăul face presiuni pentru deschiderea primului „cluster” de negocieri de aderare. Astfel, s-ar pune în aplicare alinierea la legislația UE și se încearcă să facă față contrângerilor crescânde din partea Rusiei.

Osmochescu a insistat însă că obiectivul Moldovei rămâne semnarea unui tratat de aderare la UE până la sfârșitul anului 2028. Doar dacă acest proces ar stagna, liderii politici ar lua serios în considerare alternative.

Întrebat dacă Moldova riscă să fie împiedicată de faptul că cererea sa de aderare este legată de cea a Ucrainei, Osmochescu a subliniat că extinderea ar trebui să rămână bazată pe merite. El a precizat că țara sa are nevoie urgentă de progrese tangibile din partea Bruxelles-ului. „Trebuie să transmitem un semnal populației”, a spus el. Acesta face referire la operațiunile hibride rusești care vizează subminarea sprijinului pentru integrarea în UE.

În luna martie, un atac rusesc asupra centralei hidroelectrice ucrainene de la Nistru a provocat o scurgere de petrol care a poluat râul Nistru. Aceasta e o sursă de apă esențială pentru Moldova și sud-vestul Ucrainei. În acest context, Osmochescu a recunoscut că țara sa nu are capacitatea Kievului de a rezista unei presiuni militare prelungite. „Nu suntem la fel de rezistenți ca ucrainenii. Nu avem o industrie militară. Nu avem producție militară. Nu avem o armată comparabilă cu cea ucraineană”, a spus el.

Primele negocieri oficiale ar putea începe pe 16 iunie

Euractiv a raportat săptămâna trecută că primele negocieri oficiale privind aderarea Ucrainei și a Moldovei la UE ar putea avea loc pe 16 iunie. „Dacă se va întâmpla în iunie, adică dacă vom deschide negocierile, atunci acesta ar fi un semnal clar. Acesta este obiectivul nostru”, a spus el.

Viceprim-ministrul a susținut, de asemenea, discuțiile privind integrarea treptată sau formele de aderare asociată. Așa a propus recent cancelarul german Friedrich Merz. Conform propunerii lui Merz, statutul de „membru asociat” ar conferi unei țări candidate dreptul de a participa la reuniunile consiliilor de lideri și miniștri ai UE, fără drept de vot.

Osmochescu a afirmat că orice etapă intermediară care ar apropia Moldova de blocul comunitar ar contribui la consolidarea reformelor și la liniștirea electoratului. Întrebat dacă acest lucru ar lăsa țările UE într-o stare de incertitudine, așa cum susțin criticii, Osmochescu a spus că inițiativa ar trebui privită mai degrabă ca o oportunitate pentru țara candidată de a „munci mai mult”. „Avem teme de făcut, trebuie să le facem”, a spus el.

ReUnirea este cerută de la nivel înalt oficial de la Chișinău

Afirmația este importantă deoarece reprezintă una dintre cele mai explicite formulări venite din partea unui oficial guvernamental moldovean aflat în funcție. Totuși, nu este vorba despre o decizie oficială a statului moldovean și nici despre o strategie adoptată de guvern, ci despre o ipoteză politică formulată în contextul incertitudinilor legate de extinderea UE.

În prezent, obiectivul declarat al autorităților de la Chișinău rămâne aderarea la Uniunea Europeană. Președintele Maia Sandu a reiterat în repetate rânduri că integrarea europeană este prioritatea strategică a țării, chiar dacă a admis că, într-un scenariu în care aderarea ar eșua, ar putea exista și alte opțiuni de discutat.

Republica Moldova face eforturi pentru a adera până în 2028

Contextul este și unul geopolitic. Chișinăul speră să semneze tratatul de aderare până în 2028. Oficialii europeni au transmis în ultimele săptămâni că doresc accelerarea negocierilor cu Republica Moldova.

Miza reală a declarației nu este că „Republica Moldova se unește cu România în doi ani”, ci faptul că ideea unirii începe să fie discutată deschis de reprezentanți ai puterii ca opțiune de rezervă în cazul unui blocaj european. Acest lucru marchează o schimbare de ton față de anii precedenți, când subiectul era evitat de majoritatea liderilor de la Chișinău.

Unirea începe să fie prezentată nu doar ca proiect identitar, ci și ca instrument geopolitic și de securitate. Totul se petrece pe fondul presiunii ruse și al dorinței Republicii Moldova de a rămâne ancorată ireversibil în spațiul european.

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!