Donald Trump este dispus să încheie războiul din Iran. Ce s-ar întâmpla cu Strâmtoarea Ormuz.

În ultimele 30 de zile, Donald Trump a reiterat importanța rutei maritime pentru comerțul mondial. Din sursele citate, președintele american le-a comunicat consilierilor acestuia că ar fi dispus să oprească atacurile asupra Iranului. Această decizie ar fi valabilă și în cazul în care Strâmtoarea Ormuz ar rămâne parțial blocată.

Cum ar gestiona Washingtonul această situație

Din perspectiva oficialilor americani, această decizie i-ar oferi Iranului posibilitatea de a controla în continuare zona. Mai mult de atât, ar însemna amânarea redeschiderii complete a strâmtorii, văzută ca o operațiune complexă la momentul de față.

Din punctul de vedere al mai multor persoane ale administrației de la Washington, redeschiderea strâmtorii nu s-ar putea realiza în intervalul de patru-șase săptămâni care a fost preconizat. În această situație, SUA ar aborda obiective mai accesibile. Slăbirea capacităților navale ale iranienilor ar reprezenta unul dintre ele. Ulterior, s-ar viza o dezangajare graduală în atacuri. Concomitent, SUA ar fi determinată în plan diplomatic să convingă Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz.

În situația în care aceste planuri nu s-ar finaliza, Statele Unite ale Americii ar apela la aliații din Europa și mai multe țări din Golful Persic pentru redeschiderea strâmtorii. Operațiunea militară este în continuare o alternativă, însă nu este opțiunea principală pentru Donald Trump la acest moment.

Critici din partea experților

Fluctuațiile din declarațiile liderului de la Casa Albă au fost observate de mai mulți. Recent, acesta a transmis că vor fi lansate atacuri de proporții asupra infrastructurii energetice civile dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă în termenul de patru-șase săptămâni. La scurt timp a afirmat faptul că ruta maritimă nu este atât de importantă pentru SUA, menționând că alte state, dependente de Strâmtoarea Ormuz, ar trebui să se ocupe de această problemă.

Experții au fost foarte critici. Vicepreședinta Brookings Institution, Suzanne Maloney, a anunțat că retragerea trupelor americane înaintea redeschiderii strâmtorii ar fi o mișcare imprudentă. Maloney a pus accentul pe faptul că SUA și Israel s-au aliat în acest conflict iar consecințele nefaste nu ar putea fi ignorate de niciunul dintre cele două state.

Impactul economic prinde proporții

Prețul petrolului a avut creșteri accelerate, fiind cea mai mare într-un interval de 30 de zile din istorie. Energia s-a scumpit la rândul ei. Pe continentul asiatic, începând cu Thailanda până la Pakistan, lipsa combustibilului a ajuns să fie resimțită. Sunt primele semne de alarmă în ceea ce privește apariția unei crize de proporții.

La aceleași concluzii au ajuns și cei de la Bloomberg. Au strâns date de la mai mult de 30 de reprezentanți din industrie, printre care putem menționa directori executivi și traderi. Consecințele reale ale acestei situații nu sunt încă complet înțelese de mulți. Situația actuală este comparată cu șocul petrolier din anii 70. Totuși, blocarea Strâmtorii Ormuz ar putea da naștere unei crize mult mai mari.

Europa ar putea fi afectată

Consecințele ar putea ajunge curând și în Europa. Prețurile la energie ar putea crește într-un ritm accelerat iar cetățenii s-ar putea confrunta cu mari lipsuri de motorină. Dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată, economia globală va fi nevoită să reducă semnificativ consumul de gaze și petrol.

 Până la acel moment, prețurile ar crește în așa manieră încât companiile și populația să taie din cheltuieli. Zborurile, transportul rutier și consumul zilnic al fiecărui om, toate acestea ar putea fi afectate. În contextul acestei situații tensionate, specialiștii de pe Wall Street se pregătesc pentru un scenariu dur. Prețul petrolului ar putea ajunge la 200 de dolari pe baril, o modificare prin care echilibrul economiei la nivel global ar fi periclitat.