Dominic Fritz îşi pierde definitiv mandatul de primar, după ce Curtea Supremă l-a declarat incompatibil

Instanța supremă a menținut joi hotărârea Curții de Apel Timișoara din 10 februarie. Practic, a confirmat starea de conflict de interese în care s-a aflat primarul Timișoarei, Dominic Fritz, în dosarul întocmit de Agenția Națională de Integritate (ANI). Această decizie definitivă declanșează consecințe juridice imediate, ducând la încetarea de drept a mandatului edilului timișorean.

Conflictul de interese: Relația financiară care a dus la condamnare

Dosarul a pornit de la o investigație a ANI. Aceasta a constatat că Dominic Fritz a încălcat regimul conflictului de interese în anul 2020, imediat după preluarea primului mandat. Inspectorii de integritate au susținut că primarul a aprobat un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) favorabil unui beneficiar. Acesta din urmă, în campania electorală, îi împrumutase suma de 25.000 de lei pentru finanțarea activităților politice. Documentația tehnică pentru respectivul proiect imobiliar a fost realizată de firma arhitectului care a oferit împrumutul.

Într-un comunicat oficial, Înalta Curte a explicat fundamentele acestei decizii.

„Situația de fapt în care s-a aflat domnul Fritz corespunde elementelor pe care legislația și jurisprudența le identifică drept relevante în materia conflictului de interese: existența unei relații financiare directe, participarea la emiterea actului și posibilitatea ca interesul personal să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice”, arată ÎCCJ.

Instanța a subliniat că obligația de abținere este imperativă pentru aleșii locali, scopul fiind acela de a „proteja încrederea publică în corectitudinea procesului decizional”.

„Mandatul încetează de drept” – Ce spun magistrații

Dominic Fritz a susținut public, după decizia de fond, că o eventuală condamnare definitivă i-ar atrage doar o sancțiune pecuniară. Adică reducerea indemnizației cu 10% pe o perioadă de maximum șase luni. Judecătorii au contrazis însă categoric această interpretare. Hotărârea Curții de Apel Timișoara, acum confirmată de ICCJ, este extrem de clară în ceea ce privește soarta politică a edilului.

„Pentru aleșii locali (primar, președinte al consiliului județean, consilier local sau județean) în privința cărora, printr-un raport de evaluare definitiv, s-a constatat a fi în stare de incompatibilitate sau conflict de interese, legiuitorul a prevăzut că mandatul lor încetează de drept, conform art. 160, 193 și 204 din Codul administrativ”, se arată în motivarea instanței.

Această constatare urmează a fi formalizată prin ordinul prefectului.

Apărarea primarului: Proceduri administrative sau neglijență?

Pe parcursul procesului, Dominic Fritz a încercat să demonstreze că acțiunile sale au fost pur administrative. Acesta a argumentat că a preluat procedurile demarate de predecesorul său, Nicolae Robu. Şeful USR a mai spus că a fost sfătuit de funcționarii din primărie să resemneze actul pentru a asigura continuitatea legală. Mai mult, primarul a invocat cinci motive de apărare. El a susţinut printre altele că nu s-a produs un folos material direct. Edilul a mai arătat că, în acel moment, nu exista un viceprimar ales căruia să îi poată delega atribuțiile.

Magistrații au respins aceste apărări, argumentând că legea nu lasă loc de interpretare.

„În speță, nu se ridică problema legalității actului administrativ, ci se analizează situația particulară a emitentului – în privința căruia nu trebuie să planeze nicio suspiciune că și-ar fi îndeplinit atribuțiile pentru a procura un avantaj în beneficiul creditorului său”, au arătat judecătorii.

Chiar dacă actul în sine era util comunității, „împrejurarea că o persoană imparțială ar fi adoptat aceeași conduită nu înlătură viciul conflictului de interese”.

Obligația de abținere nu este opțională

Judecătorul instanței de fond a punctat ferm faptul că delegarea atribuțiilor reprezintă mecanismul prin care se asigură continuitatea activității administrative în cazurile de conflict de interese.

„Delegarea nu este doar o opțiune, ci mecanismul prin care se asigură continuitatea activității administrative fără a încălca legea”, a notat instanța.

Curtea a respins și argumentul legat de lipsa unui viceprimar. ÎCCJ a precizat că primarul avea la dispoziție alte soluții tehnice pentru a evita conflictul. Acestea sunt delegarea atribuțiilor către secretarul general al municipiului sau către un funcționar public cu funcție de conducere care să nu se afle în aceeași situație de vulnerabilitate.

În contextul unei țări cu un risc ridicat de corupție, instanța a motivat severitatea măsurii prin „gravitatea atingerii aduse interesului public prin actele de corupție și cele conflictele de interese chiar și din cele mai puțin semnificative”.

Din aceste considerente, instanța a concluzionat că interdicția de a mai ocupa funcții publice alese pentru o perioadă de 3 ani nu reprezintă o măsură disproporționată. Măsura, reţin judecătorii, este necesară pentru menținerea integrității funcției publice. Dominic Fritz, primar al Timișoarei din anul 2020 și lider al USR, se află acum în situația de a părăsi fotoliul de edil în urma acestei decizii definitive a justiției.

Dominic Fritz spune că va contesta la CEDO

După confirmarea deciziei instanței supreme, Dominic Fritz a transmis un mesaj ferm susținătorilor săi. El a anunţat că nu va abandona lupta și că va contesta sentința la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).

Primarul Timișoarei consideră că raportul ANI este o „sancțiune administrativă” disproporționată. El mai spune că sancţinuea a rezultat dintr-o interpretare rigidă a legislației, și nu o condamnare penală.

Fritz a catalogat întreaga acțiune a ANI drept un act de hărțuire politică. Preşedintele USR a punctat faptul că sumele împrumutate campaniei sale electorale de un coleg de partid au fost restituite integral de către Autoritatea Electorală Permanentă.

„ANI nu vede apartamentele, ceasurile, mașinile și averile celor care au prădat acest stat. Pe acelea nu le caută. Îi caută pe cei, să zicem, ‘neascultători’”, a declarat acesta.

Primarul a sugerat existența unei strategii de intimidare la adresa USR, menționând că sentința vine într-un context în care partidul a fost etichetat drept „dușman al Justiției”.

În ciuda interdicției de a candida la funcții alese până în 2030, Fritz a anunțat că își va duce la bun sfârșit mandatul de primar obținut în 2024 și va solicita voturi de încredere în interiorul partidului pentru a-și păstra legitimitatea de președinte USR. „Nu suntem atacați pentru greșelile noastre, ci pentru ceea ce reprezentăm”, a conchis acesta, subliniind că obiectivul său rămâne apărarea propriului nume și a drepturilor democratice la nivel european.

O propunere pentru tine, cititorule

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru.

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!