Diana Buzoianu se laudă cu barajul Leșu, în timp ce USR blochează șapte hidrocentrale strategice

Barajul Leșu revine în funcțiune după 12 ani de infiltrații și o vale secată, transformat, potrivit ministrei Diana Buzoianu, într-o „investiție vitală” pentru peste 225.000 de locuitori din județul Bihor. Anunțul făcut luni dimineață, vine pe fondul situației actuale delicate din pun ct de vedere energetic și de secetă. Vine și după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, acuzase public formațiunea din care face parte ministra de blocarea sistematică a altor proiecte esențiale pentru securitatea energetică a României. Acest contrast ridică serios semne de întrebare asupra coerenței politicii de mediu promovate de USR.

Barajul Leșu, redat funcțiunii după 12 ani de blocaj

Barajul Leșu va fi vizitat, potrivit unei postări pe Facebook, de ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, care a anunțat finalizarea lucrărilor de reparație. „De 12 ani infiltrațiile au fost considerate prea mari pentru a mai putea fi folosită această infrastructură critică. Din 2015 e o vale secată acolo unde ar fi trebuit să fie un lac de acumulare”, a scris ministra. Descinderea cu avionul se face tocmai în fieful lui Ilie Bolojan.

Potrivit acesteia, 28 de milioane de euro din fonduri PNRR au fost folosiți pentru repararea barajului Leșu, investiție descrisă drept vitală pentru peste 225.000 de locuitori din județul Bihor. Este, fără îndoială, o veste bună pentru comunitatea locală. Dar ea contrastează puternic cu blocajele denunțate, în aceeași perioadă, la alte proiecte hidrotehnice strategice de la nivel național.

PSD acuză constant USR de blocarea a șapte hidrocentrale strategice

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a acuzat public USR de blocarea, la Curtea Constituțională, a finalizării a șapte hidrocentrale strategice pentru România. Este într-un context pe care îl descrie drept „colaps energetic”. „Suntem în plin colaps energetic în acest moment, iar USR deja a blocat la CCR finalizarea a șapte hidrocentrale strategice”, a declarat liderul PSD, citat de ProTV referindu-se la strategia de conservare a biodiversității, aflată în prezent în dezbatere parlamentară.

Grindeanu susține că varianta acestei strategii, trimisă la Senat ca jalon PNRR, ar fi fost elaborată chiar împreună cu organizații neguvernamentale de mediu. Este aceleași organizații care au oferit, în trecut, consultanță plătită din bani publici pentru protejarea păsărilor.

Cazul Bala și blocajul provocat de ONG-urile de mediu

Un exemplu concret invocat de Grindeanu vizează amenajarea brațului Bala al Dunării. Proiectul e esențial pentru securitatea energetică legată de răcirea Centralei Nucleare de la Cernavodă. Hotărârea de Guvern privind indicatorii tehnico-economici necesari fusese aprobată acum doi ani. Era în perioada în care Grindeanu ocupa funcția de ministru al Transporturilor.

„Demersul a fost blocat chiar la Comisia Europeană. Ghici de cine? De ONG-urile de mediu, care nici mai mult, nici mai puțin decât au cerut reluarea studiului de fezabilitate. Adică am pierdut, așa cum vedem cu toții și azi”, a declarat liderul PSD. Această situație a devenit dramatic de vizibilă în această vară. Nivelul scăzut al Dunării a obligat autoritățile la intervenții de urgență pentru a proteja funcționarea Centralei de la Cernavodă. Toate demersurile în acest sens au fost criticate de specialiștii hidrotehniști.

Autostrăzile prin arii protejate, blocate „peste noapte”

A doua problemă semnalată de Grindeanu vizează infrastructura rutieră, pusă sub semnul întrebării de aceeași strategie de conservare a biodiversității. „Este foarte simplu să declari peste noapte că o anumită zonă este arie protejată. Nu contează că ai deja un proiect sau utilajele sunt deja în zona respectivă”, a avertizat liderul PSD.

Ca exemplu concret, Grindeanu a menționat secțiunile doi și trei ale autostrăzii montane Sibiu-Pitești. Acestea sunt considerate cele mai dificile din punct de vedere tehnic. „Se poate lucra în acest moment pe maxim 45% din șantiere, din cauza absenței acordului revizuit de mediu”, a explicat el, subliniind că lucrările rămân blocate parțial chiar și în prezent, la ani de la demararea proiectului.

Ipocrizia unei laude, în plină criză a securității energetice

Contrastul dintre anunțul triumfalist al barajului Leșu și blocajele repetate semnalate de PSD la alte proiecte hidrotehnice strategice, inclusiv la hidrocentrala Răstolița, ale cărei lucrări demarate în 1989 au rămas neterminate timp de aproape patru decenii, arată o inconsecvență greu de ignorat în politica de mediu promovată de USR. În timp ce întreaga Europă se confruntă, în această vară, cu efectele devastatoare ale secetei și ale incendiilor de vegetație, laudele pentru un singur baraj reparat par insuficiente în fața tabloului mai amplu al blocajelor sistematice.

Politica de închidere accelerată a minelor și termocentralelor, mai rapidă decât calendarul agreat la nivel european, combinată cu întârzierile constante în emiterea avizelor de mediu pentru proiecte esențiale, a generat blocaje repetate în viața economică a României. Efectele s-au simțit de la infrastructura rutieră, până la securitatea energetică propriu-zisă. S-a întâmplat exact în perioada în care țara are cea mai mare nevoie de capacități de producție stabile și de investiții hidrotehnice funcționale.

Sorin Grindeanu a precizat, totuși, că PSD nu se opune automat noii strategii de mediu: „PSD va vota această strategie atâta timp cât este una bună pentru români, pentru economie și evident trebuie să îndeplinească și cerințele de mediu.” Liderul PSD a cerut, totodată, ca toate aceste aspecte să fie puse în balanță. Astfel, proiectele de infrastructură și energie ar trebui să nu mai fie blocate de piedici considerate, în opinia sa, evitabile.