Criza îngrășămintelor lovește agricultura europeană. Fermierii avertizează că pierderile la principalele culturi pot ajunge la 30%

Criza îngrășămintelor lovește agricultura europeană. Fermierii avertizează că pierderile la principalele culturi pot ajunge la 30%
Imagine Fermierii europeni cer măsuri urgente de sprijin. Sursa foto: flickr
Măsurile adoptate recent de Uniunea Europeană pentru sprijinirea sectorului agricol sunt considerate necesare de organizațiile fermierilor. Totuși, acestea sunt privite ca insuficiente pentru a recupera efectele unei crize care afectează deja producția agricolă din mai multe state membre.

Potrivit unei analize publicate de Business Edge, criza îngrășămintelor continuă să afecteze agricultura europeană, iar fermierii avertizează că pierderile la principalele culturi ar putea ajunge la 30%.

În România, impactul este vizibil atât la nivelul costurilor de producție, cât și în estimările privind recoltele din acest an. Reprezentanții fermierilor avertizează că producțiile de porumb, grâu, rapiță și floarea-soarelui ar putea înregistra scăderi de până la 30% din cauza reducerii fertilizării.

Bruxelles-ul încearcă să reducă presiunea asupra fermierilor

La sfârșitul lunii mai, Consiliul Uniunii Europene a aprobat suspendarea pentru o perioadă de un an a taxelor vamale aplicate unor îngrășăminte pe bază de azot, inclusiv ureei și amoniacului.

În paralel, Comisia Europeană a anunțat un pachet de sprijin estimat la aproximativ 200 de milioane de euro pentru fermierii europeni. Oficialii de la Bruxelles analizează și posibilitatea modificării unor reguli prevăzute în Directiva privind nitrații.

Uniunea Europeană încearcă astfel să limiteze dependența de importuri și să reducă vulnerabilitatea unui sector care se confruntă cu costuri în creștere și probleme de aprovizionare.

Prețurile îngrășămintelor au explodat

Potrivit Clubului Fermierilor Români, efectele crizei sunt deja resimțite în exploatațiile agricole.

Bogdan Chiripuci, manager politici și programe pentru agricultură în cadrul organizației, arată că prețurile îngrășămintelor azotoase au crescut cu aproximativ 40% comparativ cu decembrie 2025 și cu aproape 70% față de media anului 2024.

Specialistul explică faptul că majorările au fost influențate inclusiv de implementarea mecanismului european CBAM, aplicat de la începutul anului 2026.

La aceste dificultăți s-au adăugat și problemele comerciale generate de tensiunile din Orientul Mijlociu. Aproape jumătate din transporturile globale de uree tranzitează Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul internațional.

România depinde masiv de importuri

Organizațiile din agricultură susțin că suspendarea taxelor vamale reduce doar parțial presiunea asupra fermierilor.

Una dintre principalele probleme rămâne lipsa producției interne. În prezent, producția autohtonă de îngrășăminte acoperă aproximativ 9% din necesarul național.

În același timp, mulți furnizori condiționează livrările de plata integrală în avans. Pentru fermierii care se confruntă deja cu dificultăți financiare, această situație complică și mai mult accesul la inputurile necesare.

Reduceri importante ale producției agricole

Datele centralizate de Clubul Fermierilor Români arată că aproximativ 65% dintre fermieri nu reușiseră să achiziționeze cantitățile necesare de îngrășăminte la începutul primăverii.

Consecințele sunt deja vizibile în câmp. Fertilizarea insuficientă afectează culturile care consumă cele mai mari cantități de azot.

Estimările indică pierderi de producție cuprinse între 20% și 30% la porumb, grâu, rapiță și floarea-soarelui. Aceste culturi ocupă cele mai mari suprafețe agricole din România și au un rol important în exporturile agroalimentare ale țării.

Problemele se pot extinde și în 2027

Specialiștii avertizează că efectele actualei crize nu se vor limita la un singur sezon agricol.

Solurile care nu primesc cantitățile necesare de nutrienți își reduc capacitatea de producție și în anii următori. Din acest motiv, există temeri că și recoltele din 2027 ar putea fi afectate.

În plus, evoluția prețurilor produselor agricole nu compensează creșterea costurilor de producție. În multe cazuri, cerealele și oleaginoasele se vând la prețuri apropiate de cele din urmă cu mai mulți ani, în timp ce cheltuielile fermierilor au crescut semnificativ.

Agricultura se confruntă cu o presiune financiară tot mai mare

Potrivit unei analize realizate de Infinexa, sectorul agricol românesc a pierdut aproape 29% din cifra de afaceri în perioada 2022-2025. În același interval, profitul net s-a redus cu aproximativ 70%.

Datele arată că două treimi dintre companiile agricole funcționau la finalul anului 2024 cu capital de lucru negativ. Costul îngrășămintelor reprezintă între 15% și 30% din cheltuielile totale de producție, ceea ce explică impactul major al actualei crize asupra fermierilor.

Organizațiile din domeniu consideră că măsurile europene sunt utile, însă insistă că acestea trebuie completate rapid prin programe naționale de sprijin și prin soluții care să faciliteze accesul fermierilor la finanțare.

Sursă principală: Business Edge. Articol bazat pe materialul realizat de Radu Ghițulescu și pe declarațiile Clubului Fermierilor Români.

0 comentarii Comentarii