În timp ce Ucraina încearcă să izoleze peninsula, tot mai mulți oameni din Crimeea se confruntă cu pene de curent, lipsa combustibilului și dificultăți de aprovizionare.
Viața din Crimeea, afectată de atacurile ucrainene
Oleksandra, o ucraineancă stabilită la Kiev după anexarea Crimeei din 2014, povestește că și-a avertizat părinții, rămași în peninsulă, să își facă provizii de alimente și produse de primă necesitate.
Mama sa nu a crezut că războiul va afecta vreodată Crimeea.
„Era convinsă că nici Rusia, nici Ucraina nu vor face ceva care să pună în pericol Crimeea. Chiar și atunci când din peninsulă erau lansate rachete spre Kiev, spunea că «Crimeea este specială»”, povestește femeia.
În prezent, realitatea este complet diferită. Cei aproximativ 2,5 milioane de locuitori ai Crimeei se confruntă cu întreruperi repetate ale alimentării cu energie electrică și apă, pene ale rețelelor de telefonie mobilă, lipsa combustibilului și blocaje în aprovizionarea cu produse. Autoritățile instalate de Rusia au declarat stare de urgență la sfârșitul lunii iunie, scrie POLITICO.
Tot mai greu de părăsit peninsula
Ieșirea din Crimeea a devenit și ea extrem de dificilă. Dronele ucrainene au distrus mai multe poduri și supraveghează rutele terestre dintre sudul Ucrainei ocupat și Rusia. În același timp, multe trenuri nu mai circulă.
La începutul lunii iunie, peste 3.000 de vehicule așteptau să traverseze Podul Kerci, construit de Rusia după anexarea Crimeei și considerat ilegal de autoritățile ucrainene. Oleksandra spune că s-a temut inițial că mama sa va da vina pe Ucraina pentru aceste probleme.
În schimb, femeia a ajuns să creadă că războiul s-ar putea încheia chiar în Crimeea. Anexarea Crimeei în 2014 a reprezentat începutul conflictului dintre Rusia și Ucraina și unul dintre cele mai importante simboluri politice ale lui Vladimir Putin.
În ultimii ani, Moscova a transformat peninsula într-o bază militară de mari dimensiuni, folosită pentru invazia pe scară largă a Ucrainei lansată în 2022.
De aici au fost susținute operațiunile armatei ruse în sudul Ucrainei, iar porturile de la Marea Neagră au devenit un punct-cheie pentru desfășurarea operațiunilor militare.
Potrivit experților ucraineni, Crimeea a reprezentat până acum una dintre cele mai sigure zone din spatele frontului pentru armata rusă.
Ucraina încearcă să lovească logistica Rusiei
Situația s-a schimbat în ultimele luni. Profitând de avantajul obținut în utilizarea dronelor cu rază medie de acțiune, Ucraina atacă infrastructura militară și logistică din Crimeea.
Scopul este întreruperea aprovizionării trupelor ruse și reducerea capacității Moscovei de a susține operațiunile militare din sudul Ucrainei. Fostul ministru ucrainean al Apărării, Andrii Zagorodniuk, afirmă că obiectivul este diminuarea prezenței militare ruse în peninsulă.
Potrivit acestuia, presiunea exercitată asupra Crimeei ar putea obliga Rusia să mute trupe din alte sectoare ale frontului și să reducă intensitatea atacurilor asupra orașelor ucrainene.
O miză strategică și politică pentru Vladimir Putin
Importanța Crimeei depășește dimensiunea militară. Peninsula are o valoare simbolică majoră pentru Vladimir Putin, a cărui popularitate a crescut semnificativ după anexarea teritoriului în 2014. Experții ucraineni consideră că o eventuală pierdere a Crimeei ar reprezenta o lovitură directă pentru imaginea liderului rus și ar putea genera nemulțumiri în Rusia.
În același timp, Crimeea a fost un centru logistic important și pentru alte operațiuni externe ale Moscovei, inclusiv pentru campania militară desfășurată în Siria între 2015 și 2024.
Populația civilă suportă consecințele conflictului
Campania Ucrainei afectează inevitabil și populația civilă. În Crimeea locuiesc atât cetățeni ucraineni rămași în peninsulă după anexare, cât și tătarii crimeeni. Comunitate care, potrivit organizațiilor internaționale, a fost supusă unor represiuni accentuate în ultimii ani.
Refat Ciubarov, liderul Mejlisului Tătarilor Crimeeni, organizație interzisă de autoritățile ruse și care funcționează acum la Kiev, îi îndeamnă pe locuitori să își facă rezerve de alimente și medicamente, să evite obiectivele militare ruse și să identifice locuri sigure unde să se adăpostească în cazul unor atacuri.
El avertizează că nimeni nu poate spune cu certitudine cum se va încheia situația din peninsulă.
Poate Ucraina să recupereze Crimeea?
În Ucraina există din nou speranța că peninsula ar putea reveni sub control ucrainean. Experții atrag atenția că un astfel de scenariu nu este iminent.
Ultima perioadă în care acest obiectiv părea realizabilă a fost în timpul contraofensivei ucrainene din 2023. Lipsa unor progrese decisive a redus optimismul.
Specialiștii spun că actualul avantaj tehnologic al Ucrainei, bazat în special pe utilizarea dronelor, reprezintă o oportunitate importantă, însă una limitată în timp, deoarece Rusia își adaptează rapid tacticile și tehnologia.
Andrii Zagorodniuk consideră că eliberarea Crimeei este posibilă, însă avertizează că nu se va produce într-un viitor apropiat.
Potrivit acestuia, presiunea militară exercitată acum asupra peninsulei are și un rol diplomatic, acela de a întări poziția Ucrainei la eventualele negocieri privind viitorul Crimeei și al războiului.
