WSJ: Revoluție sau evoluție? Cum schimbă noile tehnologii modul de a purta războiul

În marile capitale occidentale, dezbaterea este tot mai intensă. Asistăm la o simplă evoluție a războiului sau la începutul unei revoluții militare?

Războiul dintre Rusia și Ucraina a fost inițial considerat de mulți lideri militari occidentali drept un conflict din care nu aveau prea multe de învățat. Se presupunea că Statele Unite și aliații lor ar beneficia, într-un eventual război, de superioritate aeriană și de muniții de mare precizie. Acestea erau capabile să ofere o lovitură rapidă și devastatoare. Totuși, eșecul Statelor Unite și al Israelului de a provoca o înfrângere strategică unei puteri regionale precum Iranul a subminat această convingere.

Războiul centrat pe drone și accesibilitatea munițiilor de precizie ieftine și produse în cantități mari, este aici pentru a rămâne. La fel și proliferarea altor capabilități, precum rachetele balistice și de croazieră cu rază lungă de acțiune, care până de curând erau apanajul marilor puteri și, chiar și pentru acestea, prea costisitoare pentru a fi utilizate pe scară largă. În același timp, dezvoltarea sistemelor autonome ghidate de inteligență artificială anunță o schimbare și mai profundă.

Cum sunt războaiele de astăzi?

În războaiele de astăzi, ceea ce era considerat un spate sigur al frontului, este acum o zonă contestată. Aici nu contează că este vorba despre bazele americane din Golful Persic sau despre instalațiile militare rusești aflate departe de Ucraina. Proliferarea senzorilor ieftini a făcut, de asemenea, mult mai dificilă orice manevră de amploare. Nu contează că este vorba de un atac masiv cu blindate similar celui lansat de Statele Unite împotriva Irakului în 2003. Orice concentrare de trupe poate fi detectată rapid și lovită cu mult înainte de a ajunge pe câmpul de luptă, potrivit The Wall Street Journal.

În ministerele apărării și în cartierele generale militare din întreaga lume, toată lumea urmărește cu atenție aceste evoluții. De asemenea, oamenii încearcă să înțeleagă ce lecții trebuie trase.

„Caracterul războiului se schimbă fundamental. Forțele armate trebuie să fie capabile să se adapteze mai rapid În același timp, trebuie să integreze noile tehnologii și să învețe într-un ritm accelerat. Dacă nu reușim să ne adaptăm, nu vom putea învinge”, a declarat generalul Carsten Breuer, șeful apărării Germaniei.

Omologul său olandez, generalul Onno Eichelsheim, a transmis un avertisment similar. „Tehnologia se schimbă foarte repede atunci când ești în război. Dacă nu devenim mai adaptabili și mai flexibili, vom pierde primele săptămâni ale războiului, prea mult teritoriu și prea mulți oameni. Apoi ne vom adapta, dar va fi prea târziu.”, a transmis acesta.

Războiul intră în era inteligenței artificiale

Liderii militari, guvernele și companiile din industria apărării nu sunt de acord dacă aceste evoluții reprezintă o adevărată revoluție.

„Revoluțiile în război sunt adesea proclamate, dar rareori se materializează. Cele mai multe evoluții militare, inclusiv tendințele actuale privind utilizarea dronelor și a loviturilor de precizie, sunt mai degrabă evolutive. Nimeni nu contestă impactul prafului de pușcă. Acesta a coexistat pe câmpul de luptă timp de sute de ani cu cavalerii și sulițașii.”, a afirmat Michael Kofman, cercetător principal la Carnegie Endowment din Washington.

Indiferent dacă este vorba despre o revoluție sau nu, puțini contestă faptul că modul de purtare a războiului traversează o perioadă de schimbări rapide și tot mai accelerate. Autonomia bazată pe inteligență artificială a devenit deja un factor esențial pentru Statele Unite în elaborarea listelor de ținte pentru campania aeriană împotriva Iranului. Drone autonome operate de Ucraina, inclusiv cele furnizate de producătorul german Helsing, patrulează pe drumurile din sudul Ucrainei ocupate. Acestea identifică ținte precum camioanele de combustibil prin recunoaștere de tipare bazată pe inteligență artificială. Totodată, le urmărește autonom după autorizarea unui operator uman. Pentru misiuni similare, Rusia a început să utilizeze dronele Molniya ghidate de inteligență artificială. Ele funcționează fără un operator uman implicat direct. Forțele ruse nu au acces la rețeaua Starlink pentru ghidaj.

„Autonomia abia începe să își facă apariția pe câmpul de luptă. Va reprezenta cea mai importantă schimbare în următorii cinci până la zece ani. Ea influențează toate aspectele războiului. De asemenea, transformă fundamental un câmp de luptă care era până acum centrat pe factorul uman”, a declarat Gundbert Scherf, co-director executiv al companiei Helsing.

Ucraina schimbă regulile înarmării

Louis Mosley este responsabil pentru operațiunile din Regatul Unit și Europa ale companiei americane de tehnologie și apărare Palantir. El a avut o implicare semnificativă în războiul împotriva Iranului. De asemenea, oferă sprijin esențial Ucrainei în conflictul cu Rusia. El consideră că anul acesta ar putea marca un moment de cotitură istoric.

„Nu m-ar surprinde ca anul 2026 să fie amintit timp de secole drept anul în care s-a produs o descoperire majoră în tehnologia militară, comparabilă cu apariția prafului de pușcă și anume autonomia”, a spus el.

Caracteristica esențială a războiului dintre Rusia și Ucraina, și probabil și a altor conflicte majore viitoare, este faptul că armele și tehnologiile considerate de ultimă generație devin depășite în doar câteva luni. „Atunci când ai un adversar capabil să se adapteze, ceea ce contează este viteza cu care inovezi și capacitatea de a învăța, mai mult decât tehnologia în sine”, a adăugat Mosley.

Noul sistem ucrainean de achiziție a dronelor

Un exemplu de adaptabilitate este noul sistem ucrainean de achiziție a dronelor. Ele sunt responsabile pentru peste 90% din pierderile provocate inamicului. Acest sistem diferă fundamental de modul în care funcționează armatele occidentale, bazate pe bugete centralizate pentru apărare.

În cadrul unui sistem introdus în luna august a anului trecut, brigăzile ucrainene primesc „e-puncte”. Acestea sunt în funcție de numărul de militari ruși și de echipamente inamice lovite cu succes. Dronele furnizează imagini video drept dovadă a acestor lovituri. Prin intermediul rețelei de management al câmpului de luptă Delta, aceste „e-puncte” sunt transformate în fonduri. Ulterior, brigăzile le pot utiliza pentru a achiziționa rapid noi sisteme direct de la producători, printr-o platformă online clasificată. Pe măsură ce se dezvoltă relațiile directe dintre unități și producători, arma devine, într-un anumit sens, un serviciu pe bază de abonament, actualizat și reproiectat continuu pentru a răspunde condițiilor în permanentă schimbare de pe câmpul de luptă.

„La nivelul achizițiilor, precum și la nivelul conducerii militare și politice, s-a produs o adevărată revoluție de mentalitate. Am renunțat la modelul în care inginerii primeau o comandă precisă pentru a construi o anumită rachetă, un anumit tanc sau o anumită dronă și am trecut la un model în care inginerii merg pe linia frontului, se așază, fumează o țigară, beau o cafea împreună cu militarii și încearcă să înțeleagă care este problema și cum o pot rezolva împreună.”, a declarat Iryna Terekh, director executiv și director de tehnologie al Fire Point. Fire Point este una dintre principalele companii ucrainene din noua generație a industriei de apărare, producătoare de drone și rachete.

Dronele, principalele arme în război

Războiul bazat pe drone a răsturnat, de asemenea, concepte fundamentale precum superioritatea aeriană. Statele Unite puteau deține controlul deplin asupra spațiului aerian iranian cu ajutorul unor aeronave ultramoderne precum F-35. Totuși, nu au reușit să își protejeze bazele și instalațiile-cheie din Golful Persic împotriva dronelor și rachetelor iraniene în lunile martie și aprilie. În prezent, chiar și o țară fără o forță aeriană convențională poate obține superioritate aeriană locală prin utilizarea dronelor.

În loc să trateze dronele ca pe o armă suplimentară în cadrul structurii militare existente, Ucraina a recunoscut războiul cu drone ca un domeniu distinct de luptă. „Domeniul este timpul. Scopul este să scurtezi lanțul de lovire, eliminând pașii care implică intervenția umană și procesele manuale. Astfel, la fiecare etapă ajungi mai repede decât adversarul atât la decizia de angajare a țintei, cât și la executarea loviturii”, a explicat Oleg Rogynskyy, director executiv al companiei Uforce, producătoare de drone navale și aeriene.

Cum se mișcă Ucraina în război?

Desigur, abordarea rapidă și inovatoare a Ucrainei este dificil de reprodus de țările care nu sunt implicate direct în războaie. Astfel, acestea din urmă nu consumă cantități uriașe de muniții ce trebuie înlocuite constant.

„Dacă noi, în Europa, decidem să producem milioane de drone cu rază scurtă de acțiune, de tipul celor fabricate în Ucraina, iar peste opt luni toate devin depășite, ce vom face cu ele?”, se întreabă Mauro Gilli, profesor de strategie militară și tehnologie la Hertie School din Berlin.

În acest context, capacitatea de a evolua rapid odată cu tehnologia devine o componentă esențială a apărării.

„Astăzi nu îți poți imagina un război fără drone, dar nu poți ști ce se va întâmpla peste cinci ani, cum va arăta câmpul de luptă și dacă dronele vor mai reprezenta cea mai bună soluție”, a declarat ministrul olandez al apărării, Dilan Yeşilgöz-Zegerius. „De aceea ai nevoie de o industrie, dar și de o armată și un guvern flexibile. Iar, sincer vorbind, guvernele nu se mișcă repede.”

Trebuie regândit modul de funcționare

Pentru a ține pasul cu aceste schimbări, atât producătorii din industria de apărare, cât și comandanții militari trebuie să își regândească modul de funcționare și să stabilească ce parte din echipamentele și doctrinele tradiționale își mai păstrează relevanța în noul mod de a purta războiul.

„Este încă vorba despre o evoluție, însă ritmul extrem de rapid al schimbărilor, determinat de dezvoltarea tehnologică, poate crea impresia că asistăm la o revoluție. Nu am renunțat la moștenirea sistemelor și doctrinelor existente, iar o parte din această moștenire va trebui să ne însoțească și în viitor.”, a afirmat generalul Michael Claesson, șeful apărării Suediei.

Întrebarea este însă ce anume din această moștenire va rămâne relevant. Pentru comandanții militari, provocarea constă în faptul că, în timp ce încearcă să se adapteze războiului viitorului, trebuie să fie pregătiți și pentru amenințările existente în prezent. Pentru Germania și celelalte state europene, principala preocupare rămâne posibilitatea unui conflict cu Rusia.

Transformarea nu poate însemna suspendarea pregătirii de luptă, a subliniat generalul Breuer. Germania trebuie să își modernizeze forțele armate, menținând în același timp capacitatea de a lupta imediat („fight tonight”), necesară pentru apărarea Europei.

„Nu ne putem permite să punem pe pauză descurajarea și să îi spunem adversarului să revină în 2039.”

O propunere pentru tine, cititorule

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!