Analiză The Guardian: Costurile mai puțin evidente ale războiului din Iran. ONU avertizează că 32 de milioane de oameni vor ajunge în sărăcie

Iar pentru mulți, spun economiștii, adevărata factură a războiului încă nu a sosit. Ea va veni în timp, sub forma unei economii globale mai slabe, a unor investiții amânate, a unor locuri de muncă pierdute și a unei perioade prelungite de incertitudine.

Cea mai mare problemă este incertitudinea

Conform unei analize The Guardian, în economie, una dintre cele mai mari amenințări nu este neapărat războiul în sine, ci nesiguranța pe care o generează. Atunci când guvernele, companiile și investitorii nu știu ce se va întâmpla mâine, ei devin mai precauți. Investițiile sunt amânate, proiectele sunt suspendate, iar consumul scade.

Economiștii americani Dario Caldara și Matteo Iacoviello au realizat un indice care măsoară riscul geopolitic la nivel mondial. Cei doi au analizat frecvența cu care apar în presă informații despre conflicte, tensiuni și amenințări internaționale. Potrivit indicatorului, războiul dintre SUA, Israel și Iran a generat un nivel de instabilitate comparabil cu invazia Irakului din 2003 sau cu războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în 2022.

Mai mult, impactul asupra climatului economic este considerat chiar mai mare decât cel provocat de pandemia de COVID-19.

Costurile vizibile și cele invizibile ale războiului

Unele costuri sunt relativ ușor de calculat. De exemplu, o singură rachetă antiaeriană poate costa sute de mii de dolari. Bombardamentele, operațiunile militare și logistica implică sume uriașe.

Există însă și costuri greu de cuantificat. Cum poate fi evaluată distrugerea unui spital? Sau a unei școli? Cât valorează pierderea unei surse de apă, a unei rețele electrice sau a unui muzeu?

Și există costuri care nu pot fi măsurate în bani. Viețile pierdute nu pot fi transformate în cifre economice. Printre victime se numără și aproximativ 120 de elevi de școală primară din Iran. Ei și-au pierdut viața chiar în prima zi a conflictului.

Ce s-ar fi putut face cu banii cheltuiți pentru război

Un oficial ONU a propus o altă modalitate de a privi costurile conflictului. Potrivit lui, aproximativ două miliarde de dolari sunt cheltuite zilnic pentru operațiuni militare. Aceeași sumă ar fi putut finanța programe umanitare capabile să salveze viețile a aproximativ 87 de milioane de oameni aflați în situații critice.

Resursele direcționate către război nu mai pot fi folosite pentru sănătate, hrană, educație sau combaterea sărăciei.

Cine profită de pe urma războiului?

Deși majoritatea oamenilor suportă costurile conflictului, există și câștigători. Printre ei se numără marile companii petroliere care beneficiază de creșterea prețului energiei.

De asemenea, producătorii de armament înregistrează comenzi record, pe măsură ce statele încearcă să își consolideze sistemele de apărare.

Acționarii acestor companii au motive de fericire. În multe cazuri, profiturile au crescut considerabil în timpul conflictului.

Mii de morți și milioane de persoane strămutate

Cele mai multe victime ale războiului sunt iranieni și libanezi. Autoritățile iraniene spun că bombardamentele americane și israeliene au provocat peste 3.300 de morți și de peste zece ori mai mulți răniți.

În urma atacurilor au fost distruse 20 de școli și avariate aproximativ 240 de unități medicale. Au fost afectate conducte de apă, rețele de utilități și numeroase obiective culturale, inclusiv cinci situri incluse în patrimoniul mondial și 54 de muzee.

În paralel, Israelul a extins conflictul în Liban prin luptă împotriva Hezbollah, organizație susținută de Iran. Potrivit autorităților libaneze, peste 3.700 de persoane au fost ucise în urma atacurilor israeliene. Printre victime se numără femei, copii și cadre medicale.

De asemenea, bombardamentele au forțat peste un milion de libanezi să își părăsească locuințele, adică aproximativ o cincime din populația țării.

Conflictul s-a extins în întreaga regiune

Violențele nu s-au limitat la Iran și Liban. În Irak, unde operează grupări apropiate de Teheran, peste 100 de persoane au fost ucise. În Israel, aproximativ 50 de oameni și-au pierdut viața. De la începutul conflictului, cel puțin 15 militari americani au fost uciși, iar bazele SUA din regiune au suferit pagube importante.

Statele din Golful Persic, precum Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit, Bahrain și Oman, au fost și ele afectate de atacuri cu drone și rachete. Atacurile au provocat victime și au deteriorat aeroporturi, hoteluri și infrastructuri energetice.

În același timp, conflictul din Gaza nu s-a oprit. Armata israeliană a continuat operațiunile împotriva palestinienilor, inclusiv în Gaza și Cisiordania.

Economia mondială încetinește

De ani de zile, Israelul a încercat să convingă Washingtonul să atace Iranul. Administrațiile americane anterioare au evitat însă acest pas. Foștii lideri de la Washington s-au temut că efectele economice și politice ar putea fi devastatoare.

Acum, multe dintre temeri par să se confirme. Deși a fost anunțat un acord de pace, numeroase aspecte rămân neclare. Iar piețele financiare continuă să fie prudente.

Atât Fondul Monetar Internațional, cât și Banca Mondială și-au redus prognozele legate de creșterea economiei globale. Economiștii de la Goldman Sachs estimează că ritmul de creștere al economiei americane va fi cu aproximativ 0,5 puncte procentuale mai mic din cauza războiului.

Costul pentru americani

Casa Albă recunoaște că războiul este extrem de costisitor. Un oficial al Pentagonului estima încă din luna mai că operațiunile militare ajunseseră la aproximativ 29 de miliarde de dolari.

Profesorul Justin Wolfers, de la Universitatea Michigan, a calculat că o familie americană obișnuită ar putea suporta, direct sau indirect, costuri de ordinul miilor sau chiar zecilor de mii de dolari. Aceste costuri apar prin taxe, inflație, prețuri mai mari la energie și efecte economice secundare.

Petrolul și gazele au devenit o problemă globală

Una dintre cele mai importante consecințe ale conflictului este criza energetică. Ca răspuns la bombardamente, Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime din lume. Prin zonă tranzita anterior aproximativ 20% din petrolul și gazele consumate la nivel mondial.

Blocarea traficului a redus livrările și a provocat creșteri semnificative de prețuri. Agenția Internațională a Energiei a descris situația drept cea mai gravă perturbare a aprovizionării cu petrol din istoria pieței globale.

Prețul combustibilului pentru avioane s-a dublat

Una dintre cele mai rapide consecințe a fost explozia costului kerosenului, combustibilul folosit de avioane. Prețurile s-au dublat, iar mii de zboruri au fost anulate.

O companie aeriană americană și-a încetat deja activitatea. Chiar dacă anunțul acordului de pace a dus la o ușoară scădere a prețului petrolului, nivelurile rămân ridicate comparativ cu perioada de dinaintea conflictului.

Criza energetică se transformă în criză alimentară

Scumpirea energiei afectează și producția de îngrășăminte agricole. Când îngrășămintele devin mai scumpe sau mai greu de găsit, costurile agriculturii cresc. Iar alimentele se scumpesc.

Acesta este motivul pentru care războiul din Orientul Mijlociu poate ajunge să afecteze inclusiv prețul pâinii, al legumelor sau al cărnii în țări aflate la mii de kilometri distanță.

În mai multe state asiatice au început să apară probleme concrete. Unele restaurante și-au suspendat activitatea din cauza lipsei gazului pentru gătit. În anumite regiuni, benzinăriile au început să raționalizeze combustibilul.

În Thailanda, unele temple au fost nevoite să reducă sau să suspende serviciile de incinerare din cauza costurilor și a lipsei de combustibil. În Turcia, banca centrală și-a majorat prognoza de inflație pentru finalul anului de la 16% la 26%.

ONU: 32 de milioane de oameni ar putea ajunge în sărăcie

Poate cea mai îngrijorătoare estimare vine din partea Organizației Națiunilor Unite. Potrivit ONU, efectele economice ale războiului ar putea împinge aproximativ 32 de milioane de persoane sub pragul sărăciei.

Motivul principal îl reprezintă scumpirea energiei și perturbarea comerțului cu îngrășăminte și produse agricole.

Dincolo de confruntările militare, războiul dintre SUA, Israel și Iran este și o criză economică globală. Chiar dacă luptele se vor încheia, efectele lor vor continua să fie resimțite ani la rând.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!