De ce au copiii nevoie de „plictiseală creativă”? Studiile arată că statul degeaba ajută mult mai mult decât un joc pe tabletă 

Astăzi, această lume s-a schimbat. Telefonul mobil, tableta, rețelele sociale și videoclipurile scurte au ocupat o mare parte din timpul liber al copiilor. Psihologii și neurologii avertizează că se schimbă felul în care copiii se joacă, dar și modul în care li se dezvoltă creierul. Tot mai multe studii arată că imaginația, creativitatea și chiar capacitatea de concentrare sunt influențate de timpul petrecut în fața ecranelor.

Ce este „plictiseala creativă” și cum ajută creierul copiilor

Mulți părinți încearcă să umple fiecare moment liber al copilului cu o activitate. Unii aleg un desen animat, alții un joc pe tabletă, un videoclip pe internet sau o nouă jucărie. Specialiștii spun însă că tocmai acele momente în care copilul pare că „nu face nimic” sunt foarte de importante.

Psihologii numesc fenomenul „plictiseală creativă”. Atunci când creierul nu primește permanent stimuli din exterior, începe să creeze singur conexiuni noi. Apar idei, povești, jocuri și soluții originale. Mintea începe să funcționeze în mod creativ tocmai pentru că nu este bombardată în permanență cu informații.

Mai multe cercetări din domeniul psihologiei cognitive arată că perioadele moderate de plictiseală activează mecanismele responsabile de creativitate. În astfel de momente, creierul face legături între informații aparent fără legătură și dezvoltă ceea ce specialiștii numesc gândire divergentă. Este vorba despre abilitatea de a găsi mai multe soluții pentru aceeași problemă, conform The Conversation.

Mai puțină mișcare înseamnă și mai puțină creativitate

Un studiu publicat recent scoate în evidență faptul că timpul excesiv petrecut în fața ecranelor reduce creativitatea motrică și afectează memoria de lucru. Adică acea capacitate a creierului de a păstra temporar informații și de a le folosi pentru rezolvarea diferitelor sarcini.

Cercetătorii au observat și un alt fenomen important. Cu cât copiii petrec mai mult timp în fața ecranelor, cu atât fac mai puțină mișcare. Reducerea activității fizice influențează, la rândul ei, dezvoltarea creativității, mai ales în primii ani de viață.

De fapt, joaca activă nu înseamnă doar consum de energie. Atunci când copilul aleargă, construiește, escaladează, se cațără sau inventează jocuri împreună cu alți copii, creierul învață permanent să rezolve probleme, să ia decizii și să se adapteze unor situații noi. Astfel de experiențe reprezintă baza dezvoltării intelectuale ulterioare.

Primele efecte apar încă din primii ani de viață

Un studiu realizat în Japonia pe peste 7.000 de copii a urmărit evoluția lor încă din primul an de viață. Rezultatele au fost îngrijorătoare. Copiii care petreceau zilnic mai mult timp în fața ecranelor prezentau, la vârsta de doi ani, rezultate mai slabe la dezvoltarea limbajului, rezolvarea problemelor, coordonarea mișcărilor fine ale mâinilor și la dezvoltarea cognitivă generală.

De asemenea, investigațiile imagistice asupra creierului au arătat modificări la nivelul substanței albe, partea creierului responsabilă pentru comunicarea dintre diferitele regiuni cerebrale. 

Cercetările au evidențiat și afectarea funcțiilor executive. Adică acele mecanisme care permit copilului să își controleze impulsurile, să își mențină atenția, să își organizeze activitatea și să își planifice acțiunile.

Cât timp ar trebui să petreacă un copil în fața ecranului?

Academia Americană de Pediatrie recomandă ca, după vârsta de doi ani, timpul destinat utilizării recreative a ecranelor să nu depășească o oră pe zi. 

Totuși, specialiștii spun că nu este importantă doar durata, ci și tipul activității. Nu toate aplicațiile și jocurile sunt dăunătoare. Există programe educaționale și jocuri video care stimulează imaginația, îi provoacă pe copii să găsească soluții, să construiască sau să creeze propriul conținut.

Jocurile video pot afecta dezvoltarea socială

Mai multe cercetări au observat și o legătură între timpul petrecut în jocurile video și dezvoltarea relațiilor sociale. Copiii și adolescenții care petrec foarte multe ore în mediul virtual tind să aibă mai puține interacțiuni directe cu ceilalți. Este adevărat că multe jocuri permit comunicarea cu alți jucători, însă specialiștii avertizează asupra unui fenomen numit „efect de substituire”.

Relațiile construite exclusiv în mediul online încep să înlocuiască prieteniile din viața reală. În timp, copiii pot avea dificultăți în dezvoltarea unor abilități sociale esențiale precum comunicarea față în față, empatia, interpretarea expresiilor faciale, gestionarea conflictelor sau controlul emoțiilor.

Scroll-ul infinit ține creierul într-o permanentă stare de alertă

Platforme precum TikTok, Instagram sau YouTube folosesc „scroll-ul infinit”. Utilizatorul nu ajunge niciodată la finalul conținutului. Imediat ce un videoclip se termină, începe altul.

Din punct de vedere neurologic, sistemul stimulează constant circuitul recompensei din creier. Fiecare videoclip nou reprezintă o posibilă surpriză. Iar creierul începe să caute permanent următoarea recompensă.

Specialiștii compară mecanismul cu funcționarea aparatelor de jocuri de noroc. Nu fiecare videoclip este interesant, dar utilizatorul continuă să deruleze, convins că următorul va fi mai captivant.

Alternanță permanentă între așteptare și recompensă menține creierul într-o stare continuă de activare.