Întoarcerea acasă. Comunitatea românească din Spania, în declin accentuat

În decembrie 2003, cu trei luni înainte ca România să adere la NATO și cu câțiva ani înainte de intrarea în Uniunea Europeană, în 2007, Andrei Ștefcu a plecat din București. Avea 17 ani și a călătorit cu viză de turist, cu intenția de a rămâne în Castelldefels (Barcelona), unde îl aștepta unul dintre cei șapte frați ai săi, potrivit elpais.com.

Dorința de a trăi o experiență nouă, în ciuda voinței părinților, l-a determinat să se stabilească în această localitate, unde a lucrat „la negru” aproape șapte ani: la început într-o firmă de aparate de aer condiționat, apoi în construcții.

„Deși tranziția economică spre capitalism a fost extrem de dificilă în anii ’90, după o dictatură comunistă severă care a împins țara în lipsuri, nu am dus lipsă de mâncare sau de strictul necesar; tatăl meu lucra mecanic la compania feroviară de stat, iar mama într-o fabrică. Cu toate acestea, am decis să plec”, povestește Ștefcu, de la o terasă dintr-un centru comercial din Chitila, o mică localitate de lângă București.

Andrei a revenit în 2021 în România

Anii au trecut: și-a schimbat locul de muncă, și-a cunoscut soția și a avut patru copii — toți născuți în Spania. Însă criza financiară din 2008 i-a schimbat planul de a rămâne definitiv pe coasta catalană. Deși părinții și frații săi se stabiliseră deja acolo. În cele din urmă, după o lungă reflecție, a decis să revină în țara natală în 2021, din cauza dificultăților legate de achiziția unei locuințe.

„Acesta a fost principalul motiv”, spune Ștefcu, acum în vârstă de 40 de ani. „România are cea mai mare rată de proprietari de locuințe din Europa, aproximativ 94%.” În Spania, explică el, până nu te stabilizezi și nu îți crește salariul nu poți obține o ipotecă pe 35 de ani. Asta ar fi însemnat să stau în chirie până la 65 de ani.

Creditele ipotecare o problemă serioasă în Spania

El dă exemplul fratelui său, care și-a pierdut locuința după ce rata creditului ipotecar a crescut de la 800 la 1.200 de euro lunar în urma Marii Recesiuni: „Ne-a fost teamă să mai luăm o ipotecă, așa că am început să investesc într-o casă la marginea Bucureștiului, pe care am plătit-o în nouă ani, din munca suplimentară.”

Ștefcu lucrează în prezent la secretariatul unei școli de elită. El face parte dintr-un grup numeros de români care, deși rămân a doua cea mai mare comunitate străină din Spania, s-au întors în ultimii ani în țară.

Scădere cu 32% a numărului românilor din Spania

Potrivit Institutului Național de Statistică din Spania (INE), comunitatea românească a scăzut cu 32% între 2012 și 1 ianuarie 2025 (ultima dată cu date definitive), de la aproape 897.203 persoane — vârful maxim — la 609.270.

Tendința continuă. Aproximativ 29.600 de români au părăsit Spania doar între începutul lui 2025 și 1 aprilie, potrivit datelor provizorii ale INE. Cu toate acestea, românii reprezintă 8,8% dintre cetățenii născuți în străinătate care trăiesc în Spania, fiind depășiți doar de marocani (14%).

Datele statistice din România indică, de asemenea, reveniri importante. Astfel, 47.044 de persoane întoarse din Spania în 2024, la care se adaugă 51.316 în anul anterior.

„În esență, declinul economic din Spania în timpul pandemiei — când PIB-ul a suferit una dintre cele mai mari scăderi din OCDE în 2020, din cauza turismului — a accentuat tendința de reemigrare”, explică sociologul Dumitru Sandu, de la Universitatea din București.

Creșterea nivelului de trai din România

El subliniază că și creșterea salariilor și a beneficiilor sociale din România a contribuit la întoarcerea migranților. Unii au ales chiar alte state din nordul Europei. „Ajutoarele pentru familii și locuințe, precum și salariile mai mari, au determinat mulți să părăsească Spania”, spune expertul, care avertizează că fenomenul va afecta economia spaniolă prin pierderea unor lucrători valoroși, atât calificați, cât și necalificați.

Tendința de scădere continuă, chiar dacă într-un ritm mai lent. Aproape 10.000 de cereri pentru ajutoare familiale au fost depuse anul trecut de familii revenite din Spania. În plus, un sondaj din 2023 arată că 59% dintre românii stabiliți în Spania își doresc să revină în țară.

Dincolo de problematica locuințelor, un alt factor decisiv a fost pandemia.

Georgeta Anton s-a întors și ea după ce se stabilise în 2004 în Spania

Este și cazul Georgetei Anton, care a plecat în 2004 spre Sant Andreu de la Barca (Barcelona), împreună cu cei doi copii. Ea a rămas singură și a fost nevoită să renunțe la magazinul ei de produse de înfrumusețare. „Viața mea nu era tocmai roz; trebuia să fac ceva, așa că am plecat la o prietenă bună din Catalonia”, povestește femeia de 57 de ani.

În Spania a lucrat ca îngrijitoare internă, apoi bucătar și vânzătoare. Împreună cu noul partener a reușit să obțină un credit ipotecar pentru un apartament. Părea că își va stabili definitiv viața acolo. Pandemia însă i-a schimbat planurile: „Părinții ambilor au murit, așa că am decis să ne întoarcem pentru a avea grijă de mamele noastre.”

Pandemia de Covid a stricat planurile familiei lui Marius

Pentru Marius și soția sa, Andrea, pandemia a fost de asemenea factorul decisiv al revenirii. El, manager de artiști muzicali, avea o agendă plină și oportunități internaționale. „Totul mergea bine. Am deschis un magazin de jucării la Barcelona și chiar am început un business cu cafea de specialitate în România.”

Însă criza COVID a prăbușit veniturile: „După un an am rămas doar cu economiile.” Afacerea cu cafea, între timp, a crescut în România, iar familia s-a întors în 2021. Astăzi, businessul lor ajunge la un milion de euro cifră de afaceri. Include trei cafenele și circa 30 de angajați.

Institutul Cervantes ajută integrarea copiilor românilor întorși acasă

Fiul lor cel mare, acum la17 ani, a avut nevoie de aproape un an pentru a se adapta. Pentru a-l ajuta, părinții l-au înscris la Institutul Cervantes din București. Instituția primește anual numeroase cereri, un alt semn al revenirii românilor. „Aici găsesc un spațiu în care limba spaniolă este predominantă, ceea ce ușurează integrarea copiilor”, explică directoarea centrului, Camelia Rădulescu.

O elevă de 16 ani, Sofia Suditu, s-a mutat recent din Zaragoza la București. Ea spune că a ales să se întoarcă împreună cu mama sa: „Ne era dor de țară, de limba noastră.” Totuși, adolescenta nu exclude o eventuală revenire în Spania.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru.

Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!