Coiful de la Coțofenești revine în România, dar a treia brățară rămâne încă o enigmă

Cazul a atras atenția internațională, fiind unul dintre cele mai mediatizate jafuri de artă din Europa recentă.

Artefactele, datând din secolul al V‑lea î.Hr., au fost expuse în condiții speciale, sub supraveghere, la Muzeul Drents. Coiful și cele două brățări recuperate sunt obiecte de mare valoare culturală pentru România, fiind parte din patrimoniul dac, notează site-ul olandez RTV.

Potrivit anchetatorilor olandezi, recuperarea Coifului și a brățărilor s‑a realizat prin acorduri procedurale încheiate cu suspecții din dosar. Aceste înțelegeri permit negocierea cooperării inculpaților cu procurorii pentru soluționarea mai rapidă a cazului.

Cum au fost recuperate tezaurele și ce înseamnă acordurile procedurale

Acordurile procedurale sunt folosite în Țările de Jos pentru a accelera dosarele penale. Prin ele, suspecții pot returna bunuri furate sau coopera cu ancheta, iar procurorii pot propune o reducere a pedepsei înainte ca un proces să înceapă.

Acest tip de acord a permis returnarea coifului și a celor două brățări înainte de audierea pe fond a cazului. Specialiștii olandezi precizează însă că tranzacțiile sunt definitive doar după aprobarea de către judecător.

Furtul din 25 ianuarie 2025 a avut loc într‑un mod spectaculos. Hoții au folosit explozibili pentru a pătrunde în Muzeul Drents și au sustras coiful și trei brățări. Jafurile de acest fel sunt rare și atrag resurse considerabile din partea forțelor de ordine.

Suspecții, Jan B., Douglas Chesley W. și Bernhard Z., sunt așteptați în instanță în zilele de 14, 16 și 17 aprilie pentru audieri. Între timp, ancheta continuă sub supravegherea procurorilor olandezi.

A treia brățară: o enigmă încă nerezolvată

Cea de‑a treia brățară dacică lipsește încă din colecția recuperată și nu este clar dacă va fi găsită. Specialiștii spun că aceasta ar putea rămâne nereturnată sau ar putea fi folosită teoretic ca „monedă de schimb” în negocieri între suspecți și procurori.

Experții avertizează că detaliile exacte ale acordurilor nu au fost dezvăluite publicului și nici nu se știe dacă utilizarea brățării ca pârghie de negociere este concret prevăzută în înțelegeri.

În cazul în care judecătorul nu aprobă acordul procedural, situația inculpaților se poate schimba dramatic. Aceștia riscă să rămână fără beneficiile unei eventuale reduceri de pedeapsă sau să răspundă în fața instanței fără nicio reducere.

Pentru Parchetul olandez, cea mai mare parte a problemei este deja soluționată, pentru că obiectele au fost recuperate și pot fi restituite României.

Autoritățile române au salutat decizia autorităților olandeze de a recupera coiful și brățările. Președintele României, Nicușor Dan, a transmis felicitări procurorilor români și olandezi și a apreciat sprijinul Eurojust pentru cooperarea în justiție penală europeană.

Specialiști în patrimoniu și drept penal au subliniat importanța revenirii acestor artefacte în țară. Coiful și brățările reprezintă un simbol istoric deosebit pentru România și atrag atenția publicului internațional.

Ministerul Culturii trebuie acum să gestioneze și problema despăgubirii de 5,7 milioane de euro pe care România a primit‑o anterior pentru bunurile culturale furate, dar care trebuie returnată conform reglementărilor internaționale odată ce artefactele au fost recuperate.

Căutările pentru cea de‑a treia brățară continuă. Autoritățile olandeze colaborează cu cele române pentru a o găsi și a o aduce în siguranță acasă.