China cartografiază oceanele în contextul rivalității cu SUA

Analizele arată că nava de cercetare „Dong Fang Hong 3”, operată de Universitatea Oceanică din China, a fost activă în 2024 și 2025. Aceasta a operat în apropierea Taiwanului și în jurul bazei americane din Guam. Totodată, a desfășurat activități și în puncte strategice din Oceanul Indian.

În octombrie 2024, aceasta a inspectat senzori subacvatici capabili să detecteze obiecte în apropierea Japoniei, revenind în zonă în mai 2025. În martie același an, nava a traversat rute din apropierea Strâmtorii Malacca, un nod vital pentru comerțul global.

Oficial, misiunile sunt prezentate ca fiind dedicate studiilor climatice și cercetării sedimentelor. Cu toate acestea, lucrări științifice sugerează că a fost realizată și o cartografiere detaliată a fundului oceanic.

Informații cu potențial militar

Specialiștii din domeniul militar susțin că datele colectate – despre adâncimi, relief și caracteristicile apei – pot ajuta China să își opereze mai eficient submarinele și să le identifice pe cele ale adversarilor.

În acest context, Peter Scott, fost șef al forței de submarine a Australiei, a explicat că astfel de informații „ar putea fi extrem de valoroase pentru pregătirea spațiului de luptă” al submarinelor chineze, subliniind că „orice operator de submarine care se respectă va depune eforturi considerabile pentru a înțelege mediul în care își desfășoară activitatea.”

Nava „Dong Fang Hong 3” face parte dintr-un sistem extins, care include zeci de nave și sute de senzori instalați în oceane. Reuters a analizat activitatea a 42 de nave de cercetare, pe o perioadă de peste cinci ani.

Deși o parte dintre aceste misiuni au și scopuri civile, precum pescuitul sau explorarea resurselor, experții consideră că dimensiunea militară a operațiunilor este evidentă.

Zone-cheie cu importanță strategică

Activitățile de cartografiere s-au concentrat în zone cu relevanță militară majoră: în apropierea Filipinelor, Guam, Hawaii și atolului Wake.

„Amploarea acțiunilor lor depășește simpla chestiune a resurselor”, a declarat Jennifer Parker, cadru universitar în domeniul apărării și securității la Universitatea din Australia de Vest, cu experiență ca ofițer australian în lupta antisubmarină. „Dacă ne uităm la amploarea acestui demers, devine foarte clar că intenția lor este de a dispune de o capacitate navală expediționară de mare adâncime, care să se bazeze, de asemenea, pe operațiuni submarine”, a punctat experta în securitate.

Această abordare este susținută de politica Beijingului de „fuziune civil-militară”, care combină cercetarea științifică cu dezvoltarea capacităților de apărare.

Reacția Washingtonului: „Acest lucru este extrem de îngrijorător”

Oficialii americani avertizează că amploarea acestor operațiuni ridică îngrijorări serioase.

Contraamiralul Mike Brookes a afirmat că datele colectate „fac posibilă navigarea submarinelor, camuflarea acestora și amplasarea senzorilor sau a armelor pe fundul mării”. El a adăugat că „posibila colectare de informații militare” reprezintă „o preocupare strategică”.

Ryan Martinson, expert în strategie maritimă, a subliniat dimensiunea acestor eforturi: „Sincer, este uimitor să vezi amploarea enormă a cercetării științifice marine chineze”. „Timp de zeci de ani, Marina SUA a putut să-și asume un avantaj asimetric în ceea ce privește cunoașterea spațiului de luptă oceanic”, a adăugat acesta. „Este evident că acest lucru este extrem de îngrijorător”, a subliniat Ryan.

Rolul datelor în detectarea submarinelor

Datele despre mediul subacvatic sunt esențiale atât pentru ascunderea, cât și pentru detectarea submarinelor.

Propagarea sunetului și eficiența sonarului depind de relieful fundului oceanic, dar și de factori precum temperatura apei, salinitatea și curenții.

În acest context, aceste informații pot face diferența într-un scenariu de conflict naval. Ele le permit comandanților să aleagă rute mai sigure și să evite zonele cu risc ridicat de detectare. Totodată, datele contribuie la amplasarea strategică a senzorilor și la îmbunătățirea capacităților de supraveghere subacvatică. În lipsa unor astfel de informații precise, operațiunile submarine devin mult mai riscante și mai puțin eficiente.

„Primul lanț insular” și strategia Chinei

Cea mai intensă activitate a fost înregistrată la est de Filipine, de-a lungul „Primului lanț insular”, o zonă controlată în mare parte de aliații SUA. „Sunt obsedați de ideea că ar putea fi izolați în cadrul Primului Lanț Insular”, a declarat Peter Leavy.

Cartografierea indică intenția Chinei de a înțelege și de a depăși această barieră strategică. Operațiunile s-au extins și în Oceanul Indian, esențial pentru importurile energetice ale Chinei. „China are câteva puncte vulnerabile cheie în ceea ce privește dependența de comerțul maritim”, a spus Parker.

În paralel, Beijingul își consolidează prezența în Arctica, unde urmărește să devină o putere majoră în anii următori.

Proiectul „Oceanul transparent”

Un pilon important al strategiei este proiectul „Oceanul transparent”, care vizează instalarea unei rețele extinse de senzori pentru monitorizarea oceanelor.

Aceștia colectează date despre temperatură, salinitate și curenți, contribuind la optimizarea sistemelor sonar și la supravegherea submarinelor.

Rețeaua a fost extinsă din Marea Chinei de Sud către Pacific și Oceanul Indian, unde include sute de senzori și balize.

Influența Chinei se extinde în oceanele lumii

Deși transmiterea datelor în timp real rămâne o provocare, chiar și informațiile colectate cu întârziere pot avea valoare strategică. „Aceasta este o manifestare a influenței Chinei în mările îndepărtate”, a declarat Collin Koh. „Acum au o imagine destul de bună asupra domeniului maritim în care speră să opereze, fie în timp de pace, fie în timp de război”, a transmis el.

Cercetătorii chinezi recunosc, la rândul lor, importanța strategică a acestor activități. Zhou Chun a afirmat că munca sa reflectă „dezvoltarea rapidă a capacităților militare și de apărare maritimă ale țării mele”.

Pe termen lung, acesta și-a propus să „transforme cele mai avansate realizări științifice și tehnologice în noi tipuri de capacități de luptă pentru armata noastră pe mare”, potrivit Digi24.