Cernavodă oprește ambele reactoare. Oficialii din Ministerul Energiei dau asigurări că se pot acoperi lipsurile

Unitatea 2 a fost oprită controlat joi, la ora 10:53. Reactorul s-a alăturat Unității 1, care nu mai produce energie de la sfârșitul lunii iulie. Situația este legată de nivelul foarte scăzut al Dunării, care afectează funcționarea centralei.

Ministerul Energiei: Nu există, momentan, risc pentru consumatori

Într-un comunicat transmis după oprirea reactorului, Ministerul Energiei precizează că sistemul național rămâne stabil, potrivit Agerpres. „Astăzi, la ora 10:53, Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat. Sistemul Electroenergetic Național este stabil, iar activitatea se desfășoară normal. Toate estimările disponibile în acest moment arată că nu există riscuri pentru alimentarea constantă cu energie electrică la nivel național.”

Autoritățile spun că necesarul este acoperit printr-un mix format din producție hidro și eoliană, energie produsă pe cărbune, importuri și alte capacități disponibile.

România are în prezent posibilitatea de a importa aproximativ 4.000 MW. Pentru perioada de consum maxim estimată joi seara, necesarul de import este evaluat la până la 2.300 MW.

Ministerul Energiei arată că, în seara precedentă, consumul maxim instantaneu a ajuns la aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW sub estimarea Dispecerului Energetic Național. Pentru joi, vârful de consum este estimat la aproximativ 6.900 MW.

Ce rezerve poate folosi România

Autoritățile spun că există și producție suplimentară care poate fi activată dacă situația o impune. Printre capacitățile menționate se află Grupul energetic Rovinari 4, cu 330 MW, dar și cel puțin 300 MW care pot proveni din producția Hidroelectrica, în funcție de condițiile tehnice și de disponibilitatea apei.

„România dispune de rezerve suplimentare de producție, care pot fi puse la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național în funcție de evoluția situației și de necesitățile operative. Acestea includ capacități pe gaze naturale, cărbune, producție hidro, solară și eoliană, precum și sisteme de stocare în baterii”, precizează Ministerul Energiei.

Un sprijin important ar putea veni și din partea centralelor eoliene. Pentru următoarea săptămână, producția medie este estimată la aproximativ 525 MW. În perioadele favorabile, aceasta ar putea ajunge la circa 1.560 MW.

„Prin combinarea producției interne disponibile, a importurilor, a resurselor hidro și eoliene și a capacităților aflate în rezervă, Sistemul Electroenergetic Național dispune în acest moment de instrumentele necesare pentru acoperirea deficitului de producție determinat de indisponibilitatea temporară a celor două unități de la CNE Cernavodă”, transmite ministerul.

România a alertat Comisia Europeană

Problemele sistemului energetic au ajuns și la nivel european. Ministerul Energiei a notificat Comisia Europeană, DG ENER și grupul european de coordonare a energiei în legătură cu evoluția situației.

Pe 7 august, România a transmis o alertă timpurie privind posibilitatea apariției unei crize de energie electrică. Autoritățile au indicat seceta hidrologică severă și efectele acesteia asupra producției de energie drept una dintre cauzele principale.

Pe 10 august, România a notificat Comisia Europeană cu privire la situația de criză. În document au fost prezentate cauzele deteriorării situației, măsurile luate și pregătite de autorități, dar și necesitatea menținerii mecanismelor de cooperare cu celelalte state membre.

O zi mai târziu, pe 11 august, a avut loc o reuniune tehnică extraordinară a Electricity Coordination Group, convocată de Comisia Europeană.

În cadrul discuțiilor, România a prezentat impactul secetei și al scăderii istorice a nivelului Dunării. Unitatea 1 de la Cernavodă fusese oprită pe 28 iulie, iar oprirea Unității 2 era deja anticipată.

Autoritățile cer reevaluarea sprijinului european

România a solicitat o analiză actualizată a situației energetice la nivel regional. De asemenea, autoritățile vor să afle în ce condiții poate fi activat sprijinul de urgență între operatorii europeni de transport și sistem.

„România a solicitat Comisiei Europene și ENTSO-E realizarea unei evaluări regionale actualizate și clarificări privind disponibilitatea practică a asistenței de urgență între operatorii de transport și sistem, inclusiv din perspectiva eventualelor constrângeri tehnice, contractuale și de reglementare”, se arată în comunicatul Ministerului Energiei.

Un alt punct sensibil îl reprezintă capacitățile pe cărbune. România a transmis că retragerea celor 710 MW rămași, programată până la 31 august 2026 în cadrul jaloanelor PNRR, ar putea crea riscuri suplimentare pentru funcționarea sistemului în actualele condiții.

În paralel, consumul este monitorizat atent. Potrivit ministerului, reducerea voluntară în orele de vârf a fost de aproximativ 200-300 MW, adică între 3% și 5%. Autoritățile discută și cu marii consumatori industriali despre mutarea unor activități în afara intervalelor cu cerere maximă.

În aceste condiții, România intră într-o perioadă în care dependența de importurile de electricitate va crește, cel puțin temporar. Ambele reactoare de la Cernavodă sunt indisponibile, iar evoluția nivelului Dunării, producția internă, vremea și capacitatea de import vor fi decisive pentru echilibrul sistemului energetic.