BNS vrea modificarea Constituției după noua stare de alertă: sindicatele cer referendum național

Blocul Național Sindical (BNS) solicită Președintelui României și Guvernului să înceapă procedura pentru revizuirea Constituției în ceea ce privește regimul stării de alertă.

Organizația sindicală consideră că această instituție trebuie reglementată explicit în Constituție, în condițiile în care Legea fundamentală menționează în prezent starea de asediu și starea de urgență. Dar nu consacră distinct starea de alertă. Articolul 93 din Constituție stabilește procedura pentru starea de asediu și starea de urgență, care sunt instituite de președinte și supuse încuviințării Parlamentului. Solicitarea BNS apare după instituirea unei noi stări de alertă la nivel național, în contextul problemelor generate de producția de energie electrică și de situația hidrologică de pe Dunăre.

BNS cere ca starea de alertă să fie introdusă în Constituție

Potrivit organizației sindicale, problema nu este doar una de tehnică legislativă.

BNS susține că un asemenea regim poate permite adoptarea unor măsuri care au impact asupra drepturilor și libertăților cetățenilor. Și consideră necesară existența unor garanții constituționale mai clare.

„În lipsa unei astfel de reglementări, instituirea stării de alertă riscă să rămână un instrument aflat la discreția Guvernului, care, printr-o justificare excepțională, să dobândească prerogative asupra drepturilor și libertăților cetățenilor acestei țări, cu garanții constituționale restrânse și cu un control democratic fragil”, susține BNS.

Sindicaliștii cer ca o eventuală modificare a Constituției să stabilească inclusiv cine poate declara și prelungi starea de alertă, durata acesteia, limitele competențelor Guvernului și condițiile în care anumite drepturi și libertăți pot fi afectate.

BNS mai solicită reguli privind controlul parlamentar, protecția salariaților și a dialogului social, motivarea măsurilor adoptate și procedura prin care se revine la regimul normal de guvernare.

Ce prevede în prezent Constituția României

Constituția României reglementează, la articolul 93, starea de asediu și starea de urgență.

Potrivit textului constituțional, președintele poate institui aceste două regimuri excepționale în întreaga țară sau în anumite unități administrativ-teritoriale și trebuie să solicite Parlamentului încuviințarea măsurii în cel mult cinci zile.

Starea de alertă nu este menționată în articolul 93. Ea este reglementată prin legislația adoptată de Parlament și prin cadrul general privind managementul situațiilor de urgență.

Legea nr. 55/2020 definește starea de alertă drept un răspuns la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite și prevede un ansamblu de măsuri temporare și proporționale cu gravitatea situației.

Cum poate fi instituită starea de alertă

Cadrul legal actual prevede că starea de alertă poate fi declarată la nivel local, județean sau național atunci când analiza factorilor de risc indică necesitatea unui răspuns amplificat.

Potrivit Legii nr. 55/2020, durata inițială nu poate depăși 30 de zile. Starea de alertă poate fi prelungită, dacă analiza factorilor de risc indică necesitatea menținerii măsurilor, pentru perioade suplimentare de cel mult 30 de zile.

La nivel național, cadrul legal prevede instituirea prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne.

Este o diferență importantă față de starea de urgență și starea de asediu, pentru care Constituția stabilește în mod expres rolul președintelui și controlul parlamentar.

Noua stare de alertă are legătură cu situația energetică

Actuala situație este diferită de cea care a determinat instituirea stării de alertă în timpul pandemiei.

Potrivit informațiilor din comunicatul BNS și actului administrativ menționat de organizație, starea de alertă instituită la 31 iulie 2026 are legătură cu riscul de dezechilibru al Sistemului Electroenergetic Național.

Contextul este reprezentat de scăderea producției de energie electrică și de nivelul foarte redus al Dunării, care a afectat condițiile de funcționare ale sistemului energetic.

Situația de la Cernavodă a reprezentat unul dintre elementele importante ale contextului. Nivelul scăzut al Dunării a ridicat probleme pentru funcționarea centralei nucleare. În condițiile în care apa fluviului este utilizată în sistemul de răcire.

În această situație, autoritățile au prevăzut măsuri pentru menținerea siguranței Sistemului Electroenergetic Național, inclusiv posibilitatea utilizării unor măsuri privind producția, importurile și consumul de energie, în funcție de evoluția situației.

Actuala stare de alertă nu este identică cu cea din perioada pandemiei

BNS face legătura între actuala situație și experiența din perioada pandemiei, când România a funcționat în regim de stare de alertă timp de aproape doi ani.

Prima instituire a stării de alertă la nivel național în baza Legii nr. 55/2020 a avut loc la 18 mai 2020, pentru o perioadă inițială de 30 de zile. Regimul a fost ulterior prelungit succesiv, iar în perioada pandemiei au fost adoptate măsuri care au afectat inclusiv circulația, întrunirile, activitatea unor operatori economici și organizarea muncii.

Actuala stare de alertă energetică are însă un alt obiectiv. Măsurile anunțate sunt orientate în principal către funcționarea sistemului energetic și gestionarea riscului de dezechilibru. Prin urmare, instituirea actualei stări de alertă nu înseamnă automat revenirea la restricțiile aplicate în timpul pandemiei.

BNS invocă experiența pandemiei

Pentru Blocul Național Sindical, perioada 2020-2022 reprezintă principalul precedent care justifică introducerea stării de alertă în Constituție. Organizația susține că experiența pandemiei a demonstrat că un asemenea regim poate rămâne în vigoare o perioadă îndelungată prin prelungiri succesive.

Legea nr. 55/2020 permite prelungirea stării de alertă pentru perioade de maximum 30 de zile atunci când analiza factorilor de risc indică necesitatea menținerii unui răspuns amplificat.

BNS consideră că tocmai această posibilitate justifică stabilirea unor limite constituționale mai precise.

Ce schimbări vrea BNS

Sindicaliștii propun ca revizuirea Constituției să stabilească mai clar mai multe elemente ale regimului stării de alertă.

Printre acestea se află:

• condițiile în care poate fi declarată starea de alertă;
• autoritatea care are competența de a o institui;
• condițiile pentru prelungirea acesteia;
• durata maximă;
• limitele competențelor Guvernului;
• controlul parlamentar;
• condițiile în care pot fi afectate anumite drepturi și libertăți;
• protecția drepturilor salariaților;
• rolul dialogului social;
• obligația motivării măsurilor adoptate;
• procedura de revenire la regimul normal de guvernare.

BNS susține că aceste elemente ar trebui să fie stabilite la nivel constituțional și nu exclusiv prin legislație ordinară.

Drepturile fundamentale și articolul 53 din Constituție

Discuția ridicată de BNS trebuie privită și prin prisma articolului 53 din Constituție. Acesta stabilește condițiile în care exercițiul unor drepturi și libertăți poate fi restrâns. Existența unei stări de alertă nu înseamnă, prin ea însăși, că toate drepturile și libertățile pot fi restrânse. Măsurile trebuie să aibă un temei legal și să respecte condițiile constituționale aplicabile.

Tocmai această relație dintre legislația privind starea de alertă și garanțiile constituționale este una dintre problemele pe care BNS dorește să le clarifice printr-o eventuală revizuire a Constituției.

Cum s-ar putea ajunge la un referendum pentru modificarea Constituției

Solicitarea BNS nu poate duce direct la organizarea unui referendum.

Pentru modificarea Constituției trebuie parcursă procedura prevăzută de articolul 151 din Constituție. Inițiativa revizuirii poate aparține președintelui, la propunerea Guvernului, unui număr de cel puțin o pătrime dintre deputați sau senatori ori unui număr de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot, în condițiile stabilite de Constituție.

Propunerea trebuie apoi adoptată de Parlament cu majoritățile prevăzute de Legea fundamentală.

Revizuirea devine definitivă numai după aprobarea prin referendum. Constituția prevede că referendumul pentru aprobarea revizuirii trebuie organizat în cel mult 30 de zile de la adoptarea proiectului sau a propunerii de revizuire.

Prin urmare, un eventual referendum solicitat de BNS ar reprezenta ultima etapă a unui proces constituțional mai amplu.

BNS cere consultări cu partenerii sociali și specialiștii

Blocul Național Sindical solicită ca procesul să înceapă prin consultări cu partenerii sociali, societatea civilă, mediul academic și specialiștii în drept constituțional.

Organizația sindicală susține că modificarea nu ar trebui tratată doar ca o intervenție tehnică asupra Constituției. „Pentru BNS, miza nu este acordarea unor puteri suplimentare Guvernului, ci stabilirea unor reguli constituționale clare privind limitele puterii executive în situații excepționale”, precizează organizația.

BNS cere, în același timp, ca un eventual proiect de revizuire să fie pus în dezbatere publică înainte de parcurgerea etapelor parlamentare.