Ce face trecerea la ora de vară cu inima, creierul și somnul tău

Ora pierdută nu înseamnă doar o oră mai puțin, ci o săptămână mai grea. Potrivit specialiștilor Compartimentului de Somnologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Buzău, trecerea la ora de vară poate crește pentru o perioadă riscul de accident vascular, cardiac și irascibilitatea, și poate scădea concentrarea. Asta spre deosebire de trecerea la ora de iarnă, care are efect opus.

„Cel puțin prima săptămână efectele vor fi cele ale privării de somn pentru că dormim cu o oră mai puțin. Asta înseamnă că suntem mai irascibili, mai nervoși, mai somnoroșii, mai lipsiți de concentrare, crește încărcarea și stresul cardiac și există riscul mai crescut în prima săptămână de infarct miocardic, de accident vascular. Impactul acestei treceri la ora de vară este mult mai mare comparativ cu trecerea la ora de iarnă”, a declarat dr. Oana Goidescu, medic primar-chirurg cu competențe în somnologie la SJU Buzău.

Categoria cea mai vulnerabilă include copiii și adolescenții. Ei tind genetic să adoarmă și să se trezească mai târziu. Mai sunt vizate persoanele cu apnee de somn netratată și cele cu boli cardiovasculare preexistente.

Ce spune știința internațională și unde sunt nuanțele

Dovezile științifice sunt reale, dar mai complexe decât titlurile de presă lasă să se înțeleagă. Asociația Americană a Inimii citează un studiu al spitalelor din Michigan care a găsit o creștere cu 24% a infarctelor în lunea de după trecerea la ora de vară. Blogger Un studiu din Finlanda a identificat o rată cu 8% mai mare a accidentelor vasculare ischemice în primele două zile după schimbarea orei. O analiză sistematică publicată în martie 2025 pe medRxiv, care a evaluat 149 de studii din 36 de țări, a confirmat că trecerea la ora de vară crește riscul de infarct miocardic acut și de accidente de trafic fatale, dar nu a găsit efecte semnificative în același sens pentru trecerea la ora de iarnă.

Există însă și o voce mai prudentă. Un studiu recent de la Universitatea Duke, publicat în 2025, care a analizat datele a peste 169.000 de pacienți din registrul național american de infarct pe o perioadă de 10 ani, nu a găsit diferențe semnificative clinic în mortalitatea spitalicească, accidentele vasculare sau alte rezultate legate de trecerea la ora de vară. Autorii sugerează că avansurile în tratamentul post-infarct din ultimul deceniu pot explica de ce studiile lor nu au confirmat rezultatele studiilor mai vechi, mai mici. Clinica Mayo a publicat un studiu similar pe 36 de milioane de adulți americani, concluzionând că este puțin probabil să existe o diferență clinic semnificativă în sănătatea cardiovasculară datorată exclusiv orei de vară.

Concluzia onestă: riscul există și nu trebuie ignorat, dar magnitudinea lui este dezbătută în comunitatea medicală.

Eliminăm schimbarea bianuală

Un studiu Stanford Medicine din septembrie 2025 a calculat că renunțarea la schimbarea bianuală a orei, indiferent dacă s-ar adopta permanent ora de vară sau cea de iarnă, ar preveni 300.000 de cazuri de accident vascular și ar reduce cu 2,6 milioane numărul persoanelor cu obezitate în Statele Unite. Cercetătorii au concluzionat că „rămânerea la ora standard sau la ora de vară este cu siguranță mai bună decât schimbarea de două ori pe an”.

Asociația Americană de Medicină și Academia Americană de Medicină a Somnului s-au pronunțat împotriva schimbărilor sezoniere de oră, argumentând că expunerea mai mare la lumina dimineții oferită de ora standard ar putea reduce o serie de probleme de sănătate publică. Parlamentul European a votat în 2019 eliminarea schimbării orei, dar decizia finală a fost lăsată statelor membre, și de atunci dosarul a rămas blocat, fiecare stat așteptând să vadă ce vor face vecinii.

Recomandările medicilor pentru perioada de tranziție

Dr. Goidescu recomandă un antrenament prealabil de adaptare: cu două săptămâni înainte, somnul să fie redus cu 5-10 minute în fiecare zi, astfel încât cele 60 de minute să nu fie resimțite brusc. De evitat: consumul de cafea și energizante după orele 12:00, somnul de după-amiază care întârzie adormirea, mesele consistente seara. De recomandat: expunerea dimineața la lumina solară, care inhibă secreția de melatonină și reduce somnolența matinală.

Persoanele cu apnee de somn netratată sunt categoria cu cel mai mare risc: „Ei deja sunt cu somnolență diurnă. În momentul în care mai apare și trezitul cu o oră mai devreme, lucrurile vor fi destul de urâte”, a avertizat specialistul din Buzău. Cardiologul Karen Wagner de la MaineHealth Cardiology rezumă mesajul cel mai important pentru cei cu factori de risc cardiovascular: „Nu știm exact de ce există o creștere a infarctelor și accidentelor vasculare la schimbarea orei de vară. Probabil este legat de perturbarea ceasului intern al corpului. Este important să fii conștient de acest risc crescut, în special dacă ai deja boli de inimă. Recunoaște semnele unui infarct sau AVC și sună la urgențe dacă tu sau cineva din preajma ta manifestă simptome.”

O oră pare puțin. Corpul știe că este mult.