Potrivit evaluărilor oficiale, nota totală de plată ar putea ajunge la aproximativ 16,13 miliarde de dolari. Autoritățile iau în calcul posibilitatea ca războiul să se prelungească. În acest scenariu, costurile ar putea crește și mai mult în perioada următoare.
Bugetul apărării, în creștere accelerată
Războiul cu Iranul și reluarea confruntărilor pe frontul de nord au determinat autoritățile israeliene să majoreze semnificativ bugetul apărării. În luna decembrie, bugetul fusese stabilit la aproximativ 36,12 miliarde de dolari. Între timp, acesta a crescut la circa 46,45 miliarde de dolari și nu pare să fie final.
Surse citate de „Globes” susțin că au avut loc discuții interne cu premierul Benjamin Netanyahu. În cadrul acestora, instituțiile de apărare au ridicat cerințele bugetare până la aproximativ 57,08 miliarde de dolari. Motivul principal este posibilitatea ca războiul cu Iranul să se prelungească și ca luptele din Liban să escaladeze.
Costuri în creștere, încă dinaintea conflictului
Chiar și în momentul aprobării bugetului de aproximativ 36,12 miliarde de dolari, Ministerul Apărării considera că suma nu mai reflectă realitatea din teren. Oficialii avertizau că necesarul de fonduri va crește în perioada următoare.
La acel moment, autoritățile mizau pe mobilizarea a aproximativ 40.000 de rezerviști simultan. Decizia era luată în contextul în care era anticipată o posibilă operațiune împotriva Iranului în lunile următoare.
Înainte de izbucnirea conflictului, numărul rezerviștilor activi crescuse deja la 60.000. În prezent, acesta se apropie de 100.000, iar o extindere a operațiunilor din Liban ar putea duce la mobilizări și mai ample.
Întrebarea cheie: de unde vine diferența?
O întrebare importantă rămâne fără un răspuns clar. Nu este explicat cum s-a ajuns la o diferență de aproximativ 20,96 de miliarde de dolari între bugetul aprobat în decembrie și noile cerințe. Situația este cu atât mai surprinzătoare cu cât riscul unui război cu Iranul era deja luat în calcul.
Estimările guvernamentale indică faptul că fiecare zi de lupte costă aproximativ 480 de milioane de dolari doar în cheltuieli militare. Nu toate aceste sume sunt plătite imediat, o parte fiind eșalonate pe mai mulți ani fiscali. Astfel, bugetul apărării pentru 2026 nu va acoperi integral costurile generate de actualul conflict.
Viața de zi cu zi, sub semnul războiului
În ciuda conflictului în desfășurare cu Iranul și Hezbollah, dar și a atacurilor cu rachete asupra Israelului, viața cotidiană continuă. Oamenii au fost surprinși în piața Mahane Yehuda din Ierusalim pe 9 martie 2026. Aceștia încearcă să păstreze o aparență de normalitate în plin război, conform The Jerusalem Post.

„Achiziții urgente” și costuri care explodează
Guvernul israelian a aprobat săptămâna trecută un supliment de aproximativ 10,32 miliarde de dolari la bugetul apărării pentru 2026, însă acesta nu a fost încă votat de Knesset. Din această sumă, circa 4,19 miliarde de dolari au fost alocate ca „rezervă specială” pentru cheltuieli de război, iar ulterior au fost aprobate încă aproximativ 740 de milioane de dolari pentru „achiziții urgente”.
Decizia scoate în evidență dificultatea de a gestiona economia în plin război, în condițiile unui buget provizoriu. Până la aprobarea bugetului pe 2026, guvernul poate cheltui lunar doar o doisprezecime din bugetul anului precedent, ceea ce limitează capacitatea de reacție financiară.
Autoritățile estimează că forțele de apărare au cheltuit până acum aproximativ 6,45 miliarde de dolari în doar 15 zile de conflict. Evaluarea generală arată că întregul război ar putea ajunge la aproximativ 16,13 miliarde de dolari, în funcție de durata acestuia.
Această sumă include muniția utilizată, echipamentele uzate și mobilizarea suplimentară a rezerviștilor. Prin comparație, operațiunea „Rising Lion” de anul trecut, care a durat 12 zile, a avut costuri similare, însă într-un context complet diferit.
Ritmul operațiunilor militare, fără precedent
În actuala campanie, armata israeliană lansează în medie aproximativ 1.000 de muniții pe zi, iar circa 150 de aeronave acumulează un număr ridicat de ore de zbor deasupra Iranului. Doar în primele patru zile a fost utilizată o cantitate de muniție comparabilă cu cea din întreaga operațiune „Rising Lion”.
Intensitatea acestor operațiuni este susținută și de cooperarea cu Statele Unite. Avioanele americane de realimentare permit aeronavelor israeliene să rămână mai mult timp în spațiul aerian iranian, iar intervențiile SUA reduc capacitățile Iranului și cresc libertatea de acțiune a forțelor israeliene. În același timp, consumul de interceptori de rachete este mai redus decât în conflictele anterioare.
Costuri economice tot mai mari
Războiul cu Iranul este încă în plină desfășurare. Deși costurile directe încep să fie estimate, impactul total asupra economiei rămâne incert, inclusiv în ceea ce privește efectele asupra PIB-ului și creșterea deficitului bugetar.
Costurile civile sunt la fel de importante ca cele militare. Guvernul a aprobat aproximativ 96,75 de milioane de dolari pentru plata concediilor fără plată, circa 32,25 de milioane de dolari pentru despăgubirea autorităților locale afectate și alte 32,25 de milioane de dolari pentru întărirea poliției.
La acestea se adaugă compensațiile pentru companiile afectate de război. Datele prezentate în Knesset arată că, după operațiunea „Rising Lion”, au fost plătite despăgubiri de aproximativ 650 de milioane de dolari.
Presiune pe buget și economie
Potrivit Băncii Israelului, bugetul aprobat recent crește raportul datorie/PIB de la 68,5% în 2025 la 70% în acest an, ceea ce înseamnă costuri mai mari cu dobânzile. Ministerul Finanțelor estima încă dinaintea conflictului că, până în 2027, serviciul datoriei va ajunge la aproximativ 20,64 miliarde de dolari.
Deficitul bugetar a crescut deja de la 3,9% din PIB la 5,1%, iar unele estimări îl plasează la 5,5% dacă războiul va dura mai multe săptămâni.
Economia încetinește
Prelungirea conflictului afectează direct creșterea economică. Ministerul Finanțelor estimează acum o creștere de 4,7% în 2026, sub prognoza inițială de 5,2%, iar Banca Israelului consideră această estimare optimistă.
Datele din consum arată deja impactul: plățile cu cardul au scăzut cu 19% în primele zece zile de război. Specialiștii spun însă că economia ar putea recupera după încheierea conflictului, deși rămân incertitudini legate de prețurile energiei și inflație.
Impact direct asupra economiei
Mobilizarea rezerviștilor afectează puternic economia. Costul economic este estimat la aproximativ 16.125 de dolari lunar pentru fiecare soldat, iar impactul total ajunge la circa 211,85 milioane de dolari pe săptămână.
La începutul războiului, economia israeliană a fost aproape complet blocată, cu pierderi de aproximativ 3,06 miliarde de dolari pe săptămână. Deși activitatea a fost parțial reluată, sistemul educațional rămâne în mare parte închis.
Autoritățile estimează că doar închiderea școlilor costă economia aproximativ 390 de milioane de dolari pe săptămână, iar alte sectoare afectate generează pierderi de încă aproximativ 770 de milioane de dolari săptămânal.
În acest context, impactul total al războiului asupra economiei israeliene continuă să crească, iar efectele pe termen lung rămân dificil de estimat.
