Afară se așezase o ploaie mocănească de final de octombrie. Cerul Bucureștiului devenise un ecran gri, din care cădea o burniță deasă, sâcâitoare, din aceea care ține zile întregi și transformă totul într-un decor depriman. Școala începuse, primele note apăruseră deja în catalog, iar tezele din decembrie păreau suficient de departe cât să nu fie încă o urgență. Problema era alta: nu puteai ieși în parc, terasele nu mai erau o opțiune, iar de stat fiecare în pat, cu ochii în telefon, se săturaseră încă de vineri.
Mihai, Vlad și Alex s-au strâns până la urmă la Edi acasă. Ocupaseră canapeaua și covorul, fără chef de nimic, urmărind picăturile care se prelingeau pe geam.
— Băi, murim de plictiseală aici. Trebuie să facem ceva cool, a zis Vlad, aruncând o pernă spre tavan. Ceva care să ne scoată din starea asta de școală.
Edi s-a ridicat brusc, cu ochii mari, de parcă tocmai descoperise ceva extraordinar.
— Am eu o schemă. Luați-vă catrafusele, mergem în oraș. Am găsit o chestie care ne face să uităm și de ploaia asta, și de profa de română.
Au luat metroul, cu glugile trase peste cap, și au traversat burnița până la destinație. Clădirea părea banală din exterior. Dincolo de recepție, însă, îi aștepta o hală uriașă, aproape goală, cu podeaua împărțită de linii ciudate și luminată discret. Niciun ecran pe pereți, nicio consolă, niciun indiciu despre ce urma să se întâmple. Doar un spațiu imens, care îi făcea să se întrebe ce căutau acolo.
Cum a ajuns realitatea virtuală în sălile de jocuri
În 2016, realitatea virtuală a început să iasă din laboratoarele tehnologice și să intre în case. Lansarea Oculus Rift le-a permis utilizatorilor să pășească în lumi tridimensionale și să exploreze decoruri digitale. Puteau privi după colțuri care, în realitate, nici măcar nu existau. Era ca și cum jocul îți ocupa camera. Numai că nota de plată includea un computer performant și echipamente suplimentare.
În 2019, Oculus Quest a mai tăiat din cabluri și din bătăile de cap. Casca funcționa fără să fie conectată la un calculator. Nu mai avea nevoie nici de senzori montați prin încăpere. Realitatea virtuală devenea mai ușor de instalat și de folosit. Mai puțină inginerie prin sufragerie, mai mult timp pentru aventuri în lumi cu alte regulii.
Următorul pas a fost ieșirea din casă. Centrele VR au transformat tehnologia într-o activitate de grup. Prietenii pot înfrunta adversari virtuali, pot participa la curse sau pot rezolva escape room-uri. Indiciile nu mai sunt ascunse prin sertarele unei camere obișnuite.
Din exterior, participanții pot părea niște oameni care gesticulează misterios în căști voluminoase. Din interior, însă, fiecare se poate afla în mijlocul unei aventuri. Uneori, o singură mișcare greșită îl trimite direct în bucluc.
Astăzi, experiențele VR sunt o opțiune pentru cupluri, grupuri de prieteni și familii. Nu e nevoie să cumperi echipamentul ca să le încerci. Alegi un centru și te hotărăști ce ai chef să faci: să explorezi o lume fantastică, să-ți testezi reflexele sau să te ferești de pericole pe care ceilalți nu le văd. Există spații special amenajate și jocuri pentru mai mulți participanți.
Cât costă o experiență de realitate virtuală
O experiență VR poate dura câteva minute sau se poate transforma într-o aventură de o oră, în funcție de locul ales și de joc. Unele centre pun la dispoziție echipamente pentru sesiuni individuale, în timp ce altele au arene în care mai mulți participanți intră în aceeași misiune.
Cât costă o experiență VR în București
Pentru o sesiune de 60 de minute la Gateway VR Studio, tariful pentru VR standalone este de 95 de lei de persoană. Escape room-ul VR și arena VR costă 125 de lei de persoană pentru aceeași durată.
Cei care aleg Virtuality Club plătesc 40 de lei pentru o sesiune VR de 30 de minute, de luni până joi, respectiv 60 de lei de vineri până duminică. O oră de joc costă 60 de lei în timpul săptămânii și 90 de lei în weekend. Pentru escape room VR, tarifele sunt de 50 de lei pentru 15 minute și 70 de lei pentru 30 de minute.
În cazul VR Space, o oră de joc liber sau o sesiune de escape room VR costă 170 de lei pentru două persoane. Trei participanți plătesc 240 de lei, iar un grup de patru persoane achită 300 de lei. Pentru cinci participanți, tariful ajunge la 350 de lei.
La HYPE Arena, pachetul de bază costă 50 de lei și include 50 de tokeni. Arena VR consumă 20 de tokeni în timpul săptămânii și 25 în weekend. Numărul de tokeni necesari poate varia în funcție de activitatea aleasă.
Pentru cei care vor să revină regulat pe arena VR, EVA București pune la dispoziție abonamente lunare. Pachetul Essential costă 239 de lei pentru patru sesiuni, Plus ajunge la 429 de lei pentru opt sesiuni, iar Ultra costă 739 de lei pentru 16 sesiuni. Oferta include și beneficii pentru jucătorii care participă la ligi și competiții.
Cât costă o experiență VR în alte orașe din țară
În Iași, Epic VR taxează fiecare joc de realitate virtuală cu 25 de lei. Centrul organizează și petreceri pentru copii. Pachetul Party Kids Epic costă 100 de lei pentru fiecare copil, iar Party Kids Jumbo ajunge la 175 de lei pentru fiecare participant. Ambele sunt disponibile pentru grupuri de minimum opt copii.
Pentru o sesiune de 30 de minute la Another World VR Arena din Constanța, tariful este de 45 de lei de persoană. O oră de joc costă 90 de lei. Arena este destinată experiențelor multiplayer, în care participanții pot juca împreună.
O oră de joc VR la Exit Reality din Timișoara costă 85 de lei de persoană. Centrul oferă atât jocuri de realitate virtuală, cât și escape room-uri VR.
În cadrul petrecerilor pentru copii organizate la Jumping House din Oradea, jocurile VR pot fi incluse ca servicii suplimentare. Un pachet cu zece jocuri costă 150 de lei, iar unul cu 20 de jocuri ajunge la 250 de lei.
Ce poți face, de fapt, într-o lume virtuală
Într-o sală de jocuri obișnuită, vezi ecranul, controllerul și, eventual, colegul care insistă că a pierdut din cauza ta. În realitatea virtuală, lucrurile se schimbă. Îți pui casca, iar camera dispare din câmpul vizual. În locul ei apare o lume digitală în care poți explora, alerga, căuta indicii sau înfrunta adversari.
Jocurile de aventură te poartă prin decoruri fantastice, de la peșteri și temple până la stații spațiale. În unele experiențe trebuie să găsești obiecte sau să rezolvi sarcini pentru a avansa. În altele, reflexele și atenția fac diferența dintre reușită și o întoarcere rapidă la punctul de plecare.
Pentru cei care preferă misterele, escape room-urile VR mută enigmele într-un spațiu digital. Poți căuta indicii, descifra coduri și deschide uși care nu există în lumea reală. Experiențele sunt adesea concepute pentru echipe, iar comunicarea contează. E greu să rezolvi un puzzle dacă partenerul tău ține soluția în mână, dar uită să-ți spună ce vede.
Arenele VR sunt potrivite pentru cei care vor să se miște și să joace împreună cu prietenii. Participanții își pun căștile și intră în același joc, unde se pot coordona pentru a îndeplini obiective sau pentru a înfrunta echipa adversă.
Există și simulatoare pentru cei care vor să încerce senzații greu de reprodus în viața de zi cu zi. Poți pilota o aeronavă, conduce un vehicul de curse sau explora locuri îndepărtate fără să părăsești centrul VR. Unele experiențe pun accentul pe realism, altele pe spectacol și senzația de aventură.
Nu toate jocurile cer însă echipe, misiuni complicate sau reflexe de campion. Unele sunt concepute pentru explorare, relaxare ori descoperirea unor medii interactive. Poți vizita locuri imaginare, poți observa obiecte din toate unghiurile sau poți încerca activități pe care nu le-ai putea testa la fel de ușor în realitate.
Adio, gravitație. Bună, realitate.
Timp de trei sferturi de oră, cei patru corporatiști au funcționat ca o adevărată echipă de intervenție. Elena nu s-a mai gândit nicio secundă la e-mailuri. Alerga pe coridoare metalice simulate, decodifica panouri de siguranță și striga indicații. Manipula piese plutitoare în imponderabilitate pentru a realinia miezul energetic al navei. Adrenalina îi pulsa în tâmple, iar satisfacția de a rezolva puzzle-urile alături de colegi era mai vie decât orice reușită profesională de la job.
Când ecranul a afișat mesajul de succes, simularea s-a oprit. Lumina albă a încăperii reale a luat locul coridoarelor navei. Elena și-a dat jos echipamentul cu mâinile ușor tremurânde. Era transpirată, dar zâmbea cu o energie pe care n-o mai simțise de luni de zile.
Au ieșit împreună în parcarea inundată de lumina farurilor și de aceeași burniță măruntă de toamnă. Elena și-a tras haina pe umeri și a scos telefonul din buzunar. Avea 17 e-mailuri noi. Nava spațială fusese salvată, echipa supraviețuise, iar lumea putea merge mai departe. În inbox, însă, nimic nu fusese rezolvat.