Cargo-ul aerian prinde aripi în România. Aeroporturile regionale mizează pe marfă pentru dezvoltare

În primele trei luni ale lui 2026, cargo-ul românesc a crescut cu 13,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor INS. Volumul a sărit de la aproape 12.800 de tone la 14.500 de tone. Nu este încă o piață uriașă, dar e un semn că prinde contur un segment. Acest, pe termen mediu, ar putea conta din ce în ce mai mult, mai ales că poate lega România de fluxurile comerciale rapide, unde viteza face diferența, conform Business Edge.

Transportul de mărfuri în România

În ceea ce privește transportul aerian, pasagerii sunt baza în continuare. Aceștia aduc volume mari, presiune publică, rute vizibile și interes politic local. Cargo-ul este mult mai discret, tehnic și nu atât de prezent în dezbaterea publică. Această discreție, însă poate fi o oportunitate. Mărfurile care circulă pe calea aerului nu sunt cele grele și ieftine.

Transportul aerian e rezervat pentru produse scumpe, comenzi urgente, alimente perisabile, piese industriale esențiale sau colete pentru care cineva a plătit în plus ca să ajungă a doua zi. România, însă, nu are încă o strategie clară în acest domeniu. Există aeroporturi cu potențial, câteva hub-uri care domină piața, proiecte locale izolate și un interes tot mai mare din partea unor operatori străini. Dar toate acestea sunt doar începuturi.

Creșterea din acest an nu înseamnă că sectorul s-a maturizat, ci doar că au apărut primele semne că s-ar putea întâmpla cena. 

Segmentul cargo ia avânt în România

Deși cifrele sunt încă modeste, creșterea este vizibilă. În primul trimestru al lui 2026, mărfurile au fost distribuite inegal între aeroporturi. Henri Coandă București a înregistrat 4.100 de tone încărcate și 7.000 de tone descărcate. În același timp, Cluj-Napoca a avut 700 de tone încărcate și 1.000 de tone descărcate, iar Timișoara 400 de tone, respectiv 700 de tone. Aceasta este o structură care confirmă atât concentrarea pieței în jurul capitalei, cât și rolul secundar, dar important, al Clujului și Timișoarei ca poli industriali și logistici regionali.

„Creșterea de 13,4% a transportului aerian de mărfuri în T1 2026 arată că România își consolidează rolul de nod logistic regional, mai ales pe fluxurile de bunuri cu valoare ridicată și timp de livrare critic.”, a transmis Marius Popescu, președintele Asociației Companiilor Aeriene Românești.

Cargo-ul aerian nu este un competitor direct camionului, trenului sau vaporului pentru volume mari, ci al timpului de livrare. 

Importanța mărfurilor urgente 

Transportul aerian de marfă devine important atunci când viteza este mult mai importantă decât costul. Piesa industrială ce oprește linia de producție poate justifica avionul. Produsele medicale, coletele urgente și mărfurile perisabile au un alt proces de a transport comparativ cu produsele obișnuite. 

Pentru economie, transportul aerian de mărfuri nu înseamnă doar tone, ci conectare rapidă la piețe, flexibilitate și acces la lanțuri comerciale cu valoare adăugată mai mare. O țară care poate muta rapid mărfuri devine automat mai atractivă pentru anumite industrii. În România, însă, dezvoltarea acestui segment depinde de mai multe verigi esențiale. Printre acestea se numără terminalele cargo, handling-ul, vămile, depozitarea, conexiunile rutiere și operatorii specializați. Fără acestea, creșterea rămâne doar punctuală. În foarte puține cazuri la nivel global, există și intermodalitate rail-to-air. Aceasta se referă la mărfurile transportate din tren în avion sau invers. Totuși, având în vedere diferențele majore de tip de livrări, acestea rămân mai degrabă excepții care merită menționate, nu reguli.

Dacă pasagerii aduc vizibilitatea, cargo-ul aduce eficiență economică. Segmentele nu se exclud, iar un aeroport internațional trebuie să le aibă pe amândouă. Există, însă, aeroporturi anonime pe segmentul de pasageri, dar mult mai cunoscute pe cel al mărfurilor. Aeroportul din Liege și cel din Leipzig sunt doar două exemple. 

Gryphon Air, nou pe piața românească 

Gryphon Air, companie de transport aerian de marfă, a apărut pe piața românească. Mai multe, compania a operat primul zbor comercial din București, la doar o lună după primirea Certificatului de Operator Aerian din partea Autorității Aeronautice Civile Române. Zborul a fost pe ruta București Henri Coandă – Atena – Tel Aviv Ben Gurion – Roma/Fiumicino – București, cu un Boeing 737-400F. Comanda a venit din partea unui expeditor israelian de mărfuri perisabile. 

„A fost o operațiune complexă cu escale multiple, care a implicat transportul de echipamente critice, alături de produse proaspete, necesitând o coordonare precisă, flexibilitate și punctualitate pe tot parcursul misiunii”, au transmis reprezentanții companiei. 

Acesta este un segment unde România poate crește prin servicii specializate, rapide și bine coordonate. 

Cargo, strategie pentru companii 

Pentru companiile aeriene, marfa poate fi o soluție de diversificare într-un context în care costurile sunt în creștere. De asemenea, rutele de pasageri se tot schimbă. Cargo-ul le permite să folosească mai bine flota și spațiul disponibil în avioane. Nu toate vor avea aeronave special dedicate transportului de mărfuri. Totuși, tot mai mulți operatori încep să privească acest segment ca pe o componentă strategică, nu doar ca pe un venit suplimentar.

„Este îmbucurător că într-un context de costuri operaționale în explozie și de reorganizare a lanțurilor de aprovizionare, segmentul cargo devine pentru companii un pilon strategic de diversificare și de utilizare eficientă a flotei, ceea ce va aduce, pe termen mediu, mai multe zboruri dedicate și parteneriate cu marii operatori logistici.”, a transmis Marius Popescu.

Chiar și în aceste condiții, piața aeriană de mărfuri are nevoie de stabilitate. Aceasta are nevoie de clienți industriali, expeditori, platforme logistice și proceduri rapide. 

Oradea, un model de urmat

Aeroportul din Oradea este un model de urmat în ceea ce privește segmentul de cargo. Anul trecut, aeroportul a operat 7 zboruri cargo, 297 de tone transportate. De asemenea, și anul curent este unul îmbucurător. În februarie au fost transportate 256 de tone, iar în martie 291. 

Aceasta este, de fapt, adevărata valoare a unui aeroport regional: nu doar să transporte pasageri spre vacanțe sau hub-uri europene, ci să ofere firmelor locale o legătură rapidă cu piețele externe. Pentru o regiune industrială sau logistică, cargo-ul poate deveni un avantaj competitiv real. Tocmai de aceea, strategia Aeroportului Oradea pentru 2026-2029 include extinderea infrastructurii cargo și a platformelor de operare. Aeroportul nu vrea să fie doar o poartă pentru călători, ci un punct de sprijin pentru economia locală.

Iași, discuții despre modernizare

În ceea ce privește aeroportul din Iași, se dorește transformarea terminalului 2 în unul cargo. Se poate folosit deja infrastructura existentă, iar zborurile pot fi disponibile curând. De asemenea, pentru Moldova, miza este accesul direct la transport aerian de marfă. 

„Este un pas realist și necesar pentru a oferi companiilor din Moldova acces direct la transport aerian de marfă. Dezvoltarea cargo la Iași înseamnă sprijin pentru exportatori, atragere de investiții și creștere economică regională.”, a transmis directorul general al Aeroportului Iași, Romeo Vatră. 

Aici se vede clar diferența dintre cele două tipuri de trafic. Pasagerii aduc mobilitate oamenilor, în timp ce cargo-ul poate aduce mobilitate produselor, lucru extrem de improtant pentru exportatori. Regiunea Moldovei are nevoie de astfel de legături, pentru că nu poate rămâne dependentă doar de transportul rutier pe distanțe lungi sau de hub-uri aflate la sute de kilometri. Un terminal cargo funcțional ar putea reduce distanța economică față de piețele externe și ar oferi firmelor locale o alternativă reală de conectare rapidă.

Cargo, soluție financiară pentru Brașov

Cargo-ul va fi o soluție financiară pentru aeroportul din Brașov. Daniel Micu, director, a transmis faptul că  un terminal cargo poate fi realizat printr-un parteneriat cu un investitor. 

„De anul viitor, anumite cheltuieli de operare nu mai pot fi susţinute de la Consiliul Judeţean prin subvenţii, pentru că există o directivă europeană care spune treaba asta şi va trebui să găsim tot felul de soluţii pentru a ne autosusţine.”, a adăugat acesta. 

Pentru aeroporturile regionale, cargo-ul poate juca un rol dublu. Pe de o parte, susține economia locală prin conectarea mai rapidă a firmelor la piețe. Pe de altă parte, aduce venituri suplimentare care pot compensa eventualele fluctuații ale traficului de pasageri. Atunci când numărul călătorilor nu este suficient pentru a susține un aeroport, mărfurile pot completa modelul de business și îi pot asigura sustenabilitatea pe termen lung.

Ce este important pentru un aeroport cargo?

Pentru a se dezvolta sectorul cargo nu este de ajuns doar un aeroport. Pista este începutul, însă contează și terminalul, conexiunea rutieră, vama, depozitarea, serviciile de handling, dar și capacitatea de a lucra cu operatori logistici mari. 

„La nivelul Asociației Companiilor Aeriene Românești avem discuții pentru dezvoltarea zborurilor cargo pentru că observăm cu toții că aici este un potențial.”, a transmis Marius Popescu. 

Din punct de vedere geografic, România are o poziționare bună, însă nu este de ajuns. Hub-urile se construiesc prin fluxuri repetate, predictibilitatea și servicii eficiente. 

Importanța ecosistemului 

Transportul aerian de mărfuri nu poate funcționa singur. Are nevoie de o întreagă rețea în jur. Firmele de handling se ocupă de încărcare și descărcare, iar transportatorii rutieri aduc mărfurile la aeroport, parcuri logistice, expeditori, integratori și clienți din industrie. Un terminal cargo, oricât de modern, rămâne doar o clădire goală dacă nu există acest ecosistem.

Marius Popescu a menționat deja câteva dintre piesele care există în România: Uplift Aviation și DP World. Sunt exemple concrete că încep să se adune actorii necesari.

Această logică e esențială pentru România. Un aeroport regional poate construi infrastructură, dar nu poate crea singur piața. Are nevoie de firme care să aducă marfă și de operatori care să transforme acele volume în rute regulate.

De aceea, cargo-ul trebuie să fie strâns legat de economia locală. Acolo unde există fabrici, exporturi, comenzi online, produse perisabile sau centre logistice, acolo poate prinde viață și marfa aeriană. În schimb, dacă aceste fluxuri lipsesc, aeroportul rămâne dependent doar de pasageri.

Pasul spre strategia logistică 

România a trecut printr-o primă etapă vizibilă în aviație: creșterea traficului de pasageri. Aeroporturile s-au dezvoltat, s-au deschis rute noi, iar numărul călătorilor a crescut. Următoarea etapă ar putea fi însă mai puțin spectaculoasă, dar mai importantă pentru economie: dezvoltarea cargo-ului. S-ar putea ca unele aeroporturi ce nu au zboruri regulate de pasageri, precum Arad sau Tulcea, să aibă mai mult succes pe marfă.

Desigur, pentru asta e nevoie și de infrastructură terestră bună. Privind pe hartă, Arad ar avea un avantaj din acest punct de vedere, dar rămân doar speculații geografice.

Creșterea de 13,4% din primul trimestru nu transformă România peste noapte într-un hub regional de marfă. Dar arată trei lucruri: există cerere, există operatori interesați și există aeroporturi care încep să ia în serios cargo-ul ca parte a strategiei lor.

Pentru stat și pentru autoritățile locale, întrebarea e simplă. Vrem doar aeroporturi pentru oameni sau vrem o infrastructură aeriană completă, care să includă și mărfurile? Dacă răspunsul e al doilea, atunci avem nevoie de o strategie clară, nu doar de cifre bune în statistici.

Pe termen mediu, cargo-ul poate deveni o ramură tot mai importantă a aviației românești. Va crește acolo unde există industrie, logistică și aeroporturi conduse cu viziune.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!