Câte căni de cafea sunt sigure? Dr. Cătălin Zamfir: „Problema este lipsa de ascultare a semnalelor pe care le transmite organismul”

Tocmai de aceea, întrebarea dacă vorbim despre un aliat al creierului sau despre un potențial factor de risc nu are un răspuns simplu, ci depinde de cantitate, momentul consumului și vulnerabilitățile fiecărei persoane.

În ultimii ani, cercetările din neuroștiințe au analizat din ce în ce mai atent legătura dintre consumul de cafea și funcțiile cognitive, de la atenție și memorie până la riscul de boli neurodegenerative. Rezultatele nu sunt absolute, dar conturează o imagine interesantă. Consumul moderat pare să fie asociat cu efecte protectoare, în timp ce excesul poate duce la dezechilibre precum anxietate, tulburări de somn sau simptome neurologice de suprastimulare.

Perspectiva medicală asupra cafelei

În acest context, perspectiva medicală devine esențială pentru a înțelege unde se află limita dintre beneficiu și risc. Într-un interviu acordat pentru News Edge, Dr. Cătălin Zamfir medic specialist neurologie, de la clinica Medikali explică modul în care cafeaua influențează activitatea cerebrală, ce spun studiile recente despre efectele sale pe termen lung și de ce nu există o doză universal „perfectă”, ci mai degrabă un interval de siguranță care trebuie adaptat fiecărui individ.

„Consider că este un aliat al sănătății creierului, însă nu trebuie consumată în exces. Cofeina, substanța pe care o regăsim în cafea, ceai verde, ciocolată, în doză moderată, are un efect benefic asupra organismului”, afirmă medicul neurolog.

Din perspectivă neurobiologică, cofeina acționează prin blocarea receptorilor de adenozină. Acest fapt duce la reducerea senzației de oboseală și creșterea stării de alertă. Studiile observaționale susțin această ipoteză, indicând că un consum moderat este asociat cu performanțe cognitive mai bune și un risc redus de declin neurologic, după precizările medicului.

Cafeaua este frecvent asociată cu efecte neuroprotectoare, inclusiv în bolile neurodegenerative. O revizuire amplă confirmă această direcție, sugerând o asociere între consumul moderat și reducerea riscului de Parkinson și Alzheimer.

Beneficii neurologice și dovezi științifice

În ceea ce privește beneficiile directe asupra funcțiilor cognitive, medicul explică faptul că efectele sunt susținute de numeroase studii observaționale.

„Există studii observaționale care au concluzionat că o doză moderată zilnic de cofeină îmbunătățește atenția, concentrarea și protejează de patologie degenerativă”, precizează Dr. Cătălin Zamfir.

Aceste concluzii sunt susținute și de meta-analize recente care indică o asociere între consumul moderat de cafea și îmbunătățirea funcțiilor executive, a vitezei de reacție și a capacității de concentrare. De asemenea, cofeina are un efect stimulant asupra neurotransmițătorilor precum dopamina și noradrenalina, ceea ce explică senzația de „claritate mentală”. Aceste efecte nu sunt doar subiective, ci pot avea implicații pe termen lung în prevenția declinului cognitiv.

Câtă cafea este prea mult? Pragul de siguranță

Una dintre cele mai importante întrebări rămâne legată de cantitate, iar datele recente sugerează existența unui prag optim.

„Există studii precum cel efectuat de Hamburg City Health Study în 2023 care au evaluat prin RMN cerebral un eșantion de persoane, împărțit în funcție de câte cești de cafea consumau zilnic. În grupul de persoane cu 1-4 cești de cafea zilnic s-au constatat modificări imagistice pozitive în structura cerebrală față de persoanele care nu consumau deloc. Un consum peste 5 cești de cafea/zi nu a evidențiat un beneficiu mai mare. E recomandat să ne ascultăm corpul și la apariția semnelor secundare precum palpitații, agitație, cefalee, tremor, să reducem doza zilnică de cofeină.”, explică Dr. Cătălin Zamfir.

Din punct de vedere neurologic, aceste date susțin ideea unui efect în formă de „U inversat”. Beneficiile cresc până la un punct, după care se stabilizează sau chiar scad. În practica medicală, intervalul de 2–4 cești pe zi este frecvent considerat sigur pentru adulții sănătoși, însă toleranța individuală variază semnificativ.

Contraindicații, somn și mituri despre cafea

Nu toate persoanele reacționează la fel la cofeină, iar în anumite cazuri consumul trebuie limitat sau evitat complet.

„Consumul de cafea este contraindicat în cazul persoanelor cu patologie din sfera psihiatrică, mai ales că poate interacționa cu medicația. Din punct de vedere neurologic, persoanele care au fost diagnosticate cu epilepsie nu ar trebui să consume substanțe neuroexcitante. La persoanele cu boală cardiovasculară, consumul de cofeină trebuie să fie limitat.”, avertizează medicul neurolog.

Un alt aspect esențial este impactul asupra somnului. „Cofeina se leagă de receptorii pentru adenozină și, prin urmare, blochează efectele adenozinei. Adenozina este un compus de degradare al ATP care se acumulează la nivel cerebral, iar spre finalul zilei este la valorile cele mai crescute, ajutând în reglarea ritmului somn-veghe. Studiile au demonstrat că, în medie, pentru a nu modifica calitatea și durata somnului, este ideal să nu mai consumăm produse care conțin cofeină cu 6–8 ore înainte de ora de culcare”, punctează medicul.

În ceea ce privește migrenele, efectul cafelei este dual. În doze mici, poate potența efectul analgezicelor, însă consumul excesiv sau fluctuant poate declanșa dureri de cap. În final, medicul demontează și câteva mituri frecvente. Unul dintre ele este ideea că o cantitate mare de cafea oferă „energie reală”. În realitate, cafeaua nu furnizează energie metabolică, ci doar modifică percepția oboselii. De asemenea, toleranța la cofeină poate face ca efectele asupra somnului să fie mai puțin evidente, fără a dispărea complet.

Cafeaua între beneficiu și exces

Cafeaua rămâne o substanță cu profil dual în neurologie. Benefică în doze moderate și potențial problematică în exces.

Dr. Cătălin Zamfir subliniază că relația dintre cafea și sănătatea creierului trebuie privită întotdeauna prin prisma echilibrului și a autocontrolului, nu a eliminării totale. Medicul atrage atenția că organismul transmite în mod constant semnale care nu ar trebui ignorate, iar apariția unor simptome precum palpitațiile, agitația sau tulburările de somn indică necesitatea reducerii consumului de cofeină.

 Din perspectiva sa, cafeaua rămâne benefică atunci când este consumată în cantități moderate și adaptate fiecărui individ, însă devine problematică în momentul în care este folosită pentru a compensa oboseala cronică sau este consumată peste pragul de toleranță al organismului. Astfel spus, nu cafeaua în sine reprezintă riscul, ci dezechilibrul dintre consum și nevoile reale ale corpului.