Bolojan, despre viitorul Legii salarizării. Dezbaterile din Parlament ar putea fi amânate pentru luna august

Bolojan, despre viitorul Legii salarizării. Dezbaterile din Parlament ar putea fi amânate pentru luna august
Imagine Bolojan, despre viitorul Legii salarizării (sursa: captură de ecran)
Ilie Bolojan a anunțat că dezbaterea finală asupra Legii salarizării ar putea fi amânată pentru o sesiune extraordinară. Aceasta ar putea fi programată în luna august.

Premierul a subliniat că actul normativ este esențial pentru echitatea salarială și pentru atragerea fondurilor europene.

Proiectul mult așteptat privind salarizarea în sectorul public rămâne în faza de analiză, iar adoptarea sa rapidă devine incertă. Discuțiile pe marginea acestui subiect au loc zilnic între reprezentanții autorităților.

„Un proiect care nu a fost, din păcate, finalizat este cel legat de salarizare. Discuțiile au continuat și azi. Vor continua și mâine. Dacă e să fac o apreciere personală, consider că în faza în care suntem, cred că este puțin probabil să avem o dezbatere finală săptămâna viitoare. Cred că după două-trei zile de discuții, într-o nouă sesiune extraordinară, în luna august, Parlamentul să dezbată și această lege”, a declarat Ilie Bolojan.

Stadiul actual al negocierilor privind noua legislație

Oficialii subliniază că acest parcurs legislativ este strâns legat de îndeplinirea angajamentelor luate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Atingerea acestor jaloane aduce finanțări importante pentru bugetul de stat.

„Aş spune câteva aspecte legate de PNRR. Acest program important de investiții al UE nu este un scop în sine, să-l bifăm, ci este un instrument de dezvoltare a României, de consolidare a sistemelor publice, de dezvoltare a infrastructurii, dar și de stabilirea unor mecanisme prin care toate sistemele noastre să fie mai puternice și mai reziliente. Adoptând aceste proiecte ne intră granturile, care cumulat, în următoarele trei luni înseamnă 4,6 miliarde de euro. Înseamnă consolidarea încrederii în România, a fost asumat de toată clasa politică, asta înseamnă încredere în România, în respectarea angajamentelor și în seriozitatea noastră, dar înseamnă și o societate mai aşezată, mai bazată pe reguli, fără abordări discreționare”, a explicat Ilie Bolojan.

Impactul noii legi asupra veniturilor și a echității salariale

Inițiativa legislativă aduce în discuție reducerea discrepanțelor salariale majore existente în prezent între diferite instituții ale statului. Legea a fost amânată în mod repetat de-a lungul timpului din cauza complexității sale.

„Unul dintre proiectele cele mai dificile care a fost asumat acum patru ani, dar amânat de toate partidele, a fost cel privind legea salarizării. Aşa cum știți el trebuia adoptat anii truți, dar din păcate fiind un proiect dificil pe care oricum îl faci nu poţi mulțumi toate categoriile el a fost amânat. Am considerat că noi nu trebuie să ne prioritizăm imaginea, ci interesul României”, a precizat Ilie Bolojan.

El a adăugat: „E o lege care introduce mai multe echitate în salarii, e gândită conform puterii actuale a economiei, fără să mai recurgem la împrumuturi, e un mecanism stabil, avem o valoare de referință care se indexează şi salariile ar urma să crească conform creșterii economiei. E un proiect care face ca cei care sunt rămași în urmă din punct de vedere al salarizării să îi ajungă în timp din urmă pe cei care azi, prin diferite mecanisme, au salarii mult mai mari, generând discrepanțe și nemulțumiri. Avem ministere care au un nivel de salarizare dublu faţă de alţii, în timp ce oamenii fac aceeaşi muncă“.

Bolojan: „Nu va scădea niciun venit“

Autoritățile dau asigurări că noile reglementări nu vor afecta negativ veniturile actuale ale angajaților din sistemul bugetar. Mecanismul de tranziție prevede măsuri compensatorii pentru situațiile în care nivelul salarial ar trebui să scadă.

„Prin acest proiect nu va scădea niciun venit. Acolo unde noul nivel de salarizare ar trebui să fie mai mic se vor oferi compensații, iar la final vor crește două treimi din salarii, iar o treime vor stagna până vor fi ajunși din urmă. Noi am ajuns cu acest proiect pornind de la o realitate economică: anul acesta avem o sumă estimată, un plafon de cheltuieli de personal de 166 de miliarde, ceea ce reprezintă 8,1% din PIB, iar anul viitor prevederea bugetară era de 7,9% din PIB“, a menționat Ilie Bolojan.

Premierul interimar a reiterat: „Partidele au semnat un acord în care se angajau că vor continua discuțiile şi vor susține acest proiect ca România să încaseze cele 770 de milioane de euro şi să avem o lege mai echitabilă. După discuţiile cu sindicatele, propunerea Ministerului Muncii a fost ca anvelopa salarială să crească. Au fost discuții cu Comisia Europeană. S-a acceptat un plafon de aproximativ 12 miliarde, care reprezintă 8,1% din PIB”.

Scenariul negativ

Neadoptarea acestui act normativ riscă să atragă pierderea unor fonduri europene substanțiale și menținerea unor inechități profunde în sistemul public.

„Nu e un proiect perfect, nu poţi să ai proiecte perfecte pe astfel de legislații, dar aduce mai multă echitate. Neadoptarea proiectului ne aduce o pierdere de 770 de milioane de euro. Dacă proiectul nu se aplică, indiferent ce guverne vom avea în toamna acestui an, de la 1 ianuarie vor fi indexate salariile, cel puțin cu inflația pe un an de zile, iar o indexare cu 7% ne duce exact la aceeaşi creștere de 12 miliarde. Numai că cei care au acum mai mult vor primi și mai mult, iar cei care au puțin, vor primi și mai puțin. Sper că în al 12-lea ceas vom găsi înţelepciunea necesară ca în loc de slogane, de lucruri care sună bine, să venim cu soluții realiste. A nu vota un proiect nu este o soluție pentru anii următori”, a conchis Ilie Bolojan.

0 comentarii Comentarii