BERD semnal grav privind economia României. De la stagnare la recesiune economică de 0.2%

În 2027, PIB-ul României ar urma să înregistreze o expansiune de 1,8%, faţă de un avans de 2,2% previzionat anterior de BERD, potrivit raportului „Regional Economic Prospects”, publicat joi de instituţia financiară internaţională.

Cu un nivel de 0,7%, creşterea economiei în 2025 a fost în mare parte în linie cu cea din 2024, deşi s-a modificat structura creşterii. Consumul privat aproape a stagnat, deoarece creşterea salariilor reale s-a redus de la 8% în 2024 la un declin de 5% la mijlocul anului trecut.

Inflația a crescut, deși cheltuielile guvernamentale au scăzut

Cheltuielile guvernamentale au scăzut în ritm anual cu 11% în ultimul trimestru din 2025, afectând evoluţia economiei. În contrast, investiţiile publice au totalizat 7% din PIB şi au crescut exporturile nete. Aceasta se petrece pe fondul majorării exporturilor de capital şi de bunuri intermediare, se arată în raport.

Inflaţia a accelerat semnificativ în semestrul doi din 2025, la aproximativ 9,5%, după eliminarea, în iulie 2025, a plafonării preţului electricităţii, implementat alături de majorarea TVA şi a accizelor.

În aprilie 2026, inflaţia a crescut din nou, la aproape 11%, în urma preţurilor mai ridicate la energie. Ca rezultat, Banca Naţională a României (BNR) a menţinut rata dobânzii la 6,5% la începutul lui 2026. Deficitul guvernamental general s-a redus de la 9,3 din PIB în 2024 la 7,95 din PIB în 202. Acesta ar urma să scadă la 6,2 din PIB în 2026, previzionează instituţia financiară internaţională.

PIB-ul declin în 2026, creștere în 2027

„În urma contractării economiei în primul trimestru din 2026, a scăderii consumului gospodăriilor şi a producţiei industriale, previziunile privind PIB-ul au fost modificate, indicând un declin de 0,2% în 2026 şi o creştere de 1,8% în 2027. Deşi cheltuielile de consum vor rămâne constrânse de ajustările fiscale şi de inflaţia ridicată, investiţiile ar putea sprijini creşterea, condiţionate de absorbţia fondurilor europene din RRF (Facilitatea de redresare şi rezilienţă) şi redresarea încrederii companiilor. Riscurile de deteriorare rămân legate de potenţialele deviaţii de la strategia de consolidare fiscală pe termen lung (orice deviere va furniza doar un ajutor pe termen scurt), de comerţul internaţional volatil şi de incertitudinile politice prelungite”, avertizează BERD.

Mesajul real transmis de BERD

1. Modelul de creștere bazat pe consum s-a blocat

Ani la rând, economia României a fost alimentată de consum, salarii în creștere și cheltuieli publice ridicate. Corecția fiscală începută în 2025 reduce însă cererea internă. BERD avertiza deja că salariile reale au scăzut, consumul privat este slab, iar mediul de afaceri rămâne pesimist.

2. Costul reducerii deficitului devine vizibil

România încearcă să reducă un deficit bugetar care a depășit 9% din PIB. Ajustarea prin taxe mai mari, limitarea cheltuielilor și eliminarea unor facilități poate stabiliza finanțele publice. Acestea ar frâna economia pe termen scurt. O prognoză de -0,2% ar sugera că terapia fiscală este mai dureroasă decât se anticipa.

3. Investitorii primesc un semnal de avertizare

BERD este una dintre instituțiile financiare internaționale urmărite atent de investitori. O prognoză negativă ar putea întări percepția că România traversează o perioadă de risc economic ridicat, într-un context în care agențiile de rating monitorizează deja deficitul, datoria publică și creșterea economică slabă.

4. Fondurile europene nu mai sunt suficiente pentru a compensa slăbiciunile interne

În raportul anterior, BERD considera că absorbția fondurilor europene și investițiile din PNRR vor susține creșterea economică. Dacă acum estimează o scădere a PIB, înseamnă că efectele negative ale consolidării fiscale, inflației și cererii externe slabe depășesc beneficiile investițiilor europene.

5. Implicații politice

Pentru administrația președintelui Nicușor Dan și pentru viitorul guvern, o prognoză de recesiune schimbă complet agenda. Discuția nu mai este despre dezvoltare accelerată, ci despre evitarea unei deteriorări economice mai profunde, protejarea investițiilor și menținerea încrederii piețelor financiare.

Miza reală

O prognoză BERD de -0,2% nu ar indica o prăbușire economică, dar ar marca sfârșitul perioadei în care România putea combina simultan:

• creșteri salariale consistente,
• deficite bugetare mari,
• consum ridicat,
• și creștere economică robustă.

Ar fi primul semnal clar că economia intră într-o etapă de ajustare, în care disciplina fiscală și reformele structurale devin mai importante decât stimularea consumului. În termeni jurnalistici, povestea nu este despre „minus 0,2%”, ci despre faptul că instituțiile financiare internaționale încep să creadă că România plătește acum nota de plată a dezechilibrelor acumulate în ultimii ani.

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!