Baremul le permite candidaților să își verifice răspunsurile și să își calculeze, orientativ, nota obținută la examen. Corectarea lucrărilor se realizează strict în baza acestui document, conform metodologiei în vigoare.
Barem Istorie BAC 2026: structura punctajelor
Conform baremului publicat de Ministerul Educației, subiectele sunt structurate în trei părți, fiecare evaluată cu câte 30 de puncte. La punctajul final se adaugă 10 puncte din oficiu.
La Subiectul I, elevii au fost evaluați pe baza a două surse istorice. Sunt punctate identificarea informațiilor relevante, corelarea datelor din texte și capacitatea de analiză și comparare a faptelor istorice, în funcție de cerințe.
Subiectul al II-lea a vizat analiza unei surse istorice și argumentarea unui punct de vedere, folosind informațiile din text și cunoștințele dobândite în timpul studiului.
Subiectul al III-lea a constat într-un eseu istoric. Punctajul a fost acordat pentru corectitudinea informațiilor, utilizarea limbajului de specialitate, respectarea cronologiei și structurarea coerentă a argumentației.
Potrivit metodologiei de evaluare, sunt punctate doar răspunsurile care respectă cerințele din barem. Nu se acordă punctaje intermediare în afara grilei stabilite și nu se aplică fracțiuni de punct.
Cum își pot verifica elevii răspunsurile
În urma publicării baremului, candidații își pot compara rezolvările cu varianta oficială și pot estima nota obținută la proba de Istorie. Rezultatul final va fi stabilit exclusiv în urma corectării lucrărilor de către profesorii evaluatori.
Barem Istorie BAC 2026: document oficial


Primele reacții ale candidaților după examen
După încheierea probei scrise, mai mulți elevi au început să își exprime opiniile pe rețelele sociale și în discuțiile publice despre gradul de dificultate al subiectelor de la Istorie.
O parte dintre candidați spun că proba a fost una accesibilă, în special la primele două subiecte, unde au reușit să identifice informațiile din sursele istorice și să răspundă în timp util. Alții au reclamat însă că subiectul al treilea, eseul, a fost mai solicitant, în special din cauza volumului mare de informație care trebuia structurat într-un timp limitat. Unii elevi au mai semnalat că spațiul de redactare ar fi fost insuficient pentru dezvoltarea completă a argumentației, aspect menționat frecvent și în sesiunile anterioare ale examenului.
În același timp, există și opinii care susțin că subiectele au fost echilibrate și similare ca dificultate cu modelele de pregătire, iar diferențele de percepție au ținut mai mult de nivelul individual de pregătire. Per ansamblu, reacțiile sunt împărțite, între candidați care consideră examenul unul rezonabil și alții care spun că au avut dificultăți în gestionarea timpului și a eseului final.
Propunerea noastră
Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni.
📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru.
📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!
