Sondajele arată că băieții și tinerii bărbați au, în general, mai puține legături strânse și un sprijin emoțional mai redus decât fetele și tinerele femei. Mulți simt presiuni puternice să se conformeze stereotipurilor legate de masculinitate și imaginea corporală. Serialul Netflix Adolescence, difuzat anul trecut, a amplificat îngrijorarea că băieții adolescenți sunt atrași în „manosphere”. Este rețeaua de spații online axate pe bărbați, adesea misogine. „Unii oameni spun că băieții sunt în criză”, afirmă Matt Englar-Carlson, specialist în consiliere și director al Centrului pentru Băieți și Bărbați de la California State University, Fullerton, citat de Nature.com.
Anul trecut, psihologul Lee Chambers a străbătut Marea Britanie pentru a asculta direct vocea băieților. În activitatea sa de formare a companiilor în domeniul egalității, întâlnise sute de părinți. Erau îngrijorați că băieții au dificultăți după pandemie, că sunt influențați negativ de mediile online. A intervievat peste 1.000 de adolescenți cu vârste între 12 și 16 ani. Rezultatele au scos la iveală frustrările lor față de lumea actuală. Peste 80 % au afirmat că lipsesc spațiile reale( parcuri sau cluburi de tineret) unde să se poată manifesta ca băieți. Mai mult de jumătate consideră mediul online mai atractiv decât cel fizic. Aproape 80 % nu înțeleg clar ce înseamnă masculinitatea. „E toxic, asta aud mereu”, a declarat un participant.
Există o criză a masculinității?
Discuția despre o posibilă criză masculină este însă delicată și controversată. Mai ales în contextul discriminării persistente și uneori agravate împotriva fetelor și femeilor. Nicio țară nu a atins egalitatea de gen. În 2024 un sfert din state au înregistrat un recul al drepturilor femeilor. „Sunt de acord că există o criză pentru băieți, dar la multe rezultate situația rămâne mult mai gravă pentru fetele adolescente”, subliniază Sarah Baird, cercetătoare în domeniul sănătății la George Washington University.
Unii specialiști avertizează că accentuarea ideii de „băieți în criză” îi poate face pe tineri să se considere victime ale egalității de gen. Le sunt alimentate astfel resentimentele și atitudinile ostile. Chambers, care a fondat organizația non-profit Male Allies UK, atrage atenția că o astfel de abordare creează „indignare morală la băieți, că lumea este împotriva lor”, ceea ce agravează frustrările.
În loc să se concentreze exclusiv pe problemele băieților, cercetătorii recomandă să se analizeze provocările comune tuturor tinerilor. „Cred că ignorarea băieților adolescenți ca grup vulnerabil a creat probleme atât pentru băieți, cât și pentru fete”, spune Baird. Este esențial să se studieze și să se investească în toți adolescenții, mai ales acum. „Lumea este destul de dificilă pentru băieți când viitorul nu este clar și nu știu exact ce se așteaptă de la ei”, explică Chambers. După cum a arătat turul său de ascultare, unii băieți încearcă să schimbe lumea, iar alții vor „să o ardă complet”.
Diferențe educaționale
Analiza globală de referință realizată de UNESCO în 2022 privind dezangajarea băieților de la educație arată că fetele au mai multe șanse să nu intre deloc în școală, dar băieții sunt mai predispuși să nu progreseze și să abandoneze învățământul secundar. Tendințele variază de la o țară la alta, însă în învățământul superior pattern-urile care favorizează femeile sunt consistente. În circa 40 de țări, UNESCO estima în 2025 că la 100 de tinere femei înscrise la universitate corespund 80 de tineri bărbați.
În Statele Unite, ponderea diplomelor de licență obținute de bărbați a scăzut de la 57 % în 1969–1970 la 41,5 % în 2021–2022. Aceste date nu indică neapărat o criză educațională pentru băieți. Pe multe criterii, fetele au recuperat și au depășit băieții. De exemplu, în 2000 erau mai multe fete decât băieți în afara școlii, dar eforturile de creștere a accesului fetelor au inversat tendința. Până în 2023, 139 de milioane de băieți și 133 de milioane de fete erau în afara sistemului școlar. Dacă inițial problema era vizibilă mai ales în țările cu venituri mari, raportul UNESCO din 2022 a arătat că ea s-a extins și în mai multe țări cu venituri mici și medii.
Care sun cauzele
Principala cauză este sărăcia, care îi obligă pe băieți să intre mai devreme pe piața muncii. Alți factori includ violența din partea profesorilor sau colegilor (mai frecventă la băieți) și așteptările de gen care le reduc motivația de a învăța. Totuși, aceste dificultăți școlare nu se traduc automat în dezavantaje pe piața muncii, unde femeile continuă să aibă rate de angajare și salarii mai mici în majoritatea regiunilor lumii.
Matthias Eck, specialist UNESCO în educație și egalitate de gen, subliniază contextul mai larg: în 2023, doar 44 % dintre elevi la nivel mondial atingeau competențe de bază în matematică la finalul școlii primare, iar 59 % terminau ciclul secundar. „Ne confruntăm cu o criză reală a învățării”, concluzionează el.
Băieții și sănătatea
Îngrijorările nu se opresc la educație, ci se extind asupra sănătății. Studiul Global Burden of Disease (cea mai amplă analiză a pierderilor de ani de viață sănătoasă din cauza deceselor și bolilor) relevă diferențe majore între adolescenții de sex masculin și feminin (10–24 de ani). Leziunile, provocate de accidente rutiere, violență, automutilare, conflicte, căderi sau înecuri, reprezintă 33 % din anii de viață sănătoasă pierduți la băieți, față de doar 15 % la fete.
„Leziunile sunt mult mai frecvente la băieți”, explică Luisa Sorio Flor, cercetătoare în sănătate publică la University of Washington, care lucrează la acest studiu. Un motiv este că băieții tind să fie mai încrezători în forțele proprii și să-și asume riscuri mai mari. „Băieții, în general, sunt mai imprudenți decât fetele”, confirmă și Lucas, 12 ani, din Hertfordshire (Marea Britanie).
Cercetătorii atrag atenția asupra nivelului alarmant al violenței la care sunt expuși tinerii. Fetele sunt mai predispuse la violență sexuală și violență în relații. Băieții întâlnesc mai des violență fizică din partea colegilor sau adulților, inclusiv omucideri. Unele cazuri apar pentru că băieții sunt recrutați mai frecvent în conflicte armate.
Comisia The Lancet privind sănătatea adolescenților (co-prezidată de Baird) estima în raportul din 2025 că ponderea adolescenților care trăiesc în zone afectate de război sau conflict a crescut de la 11 % în 1990 la 18 % în 2022.
Organizația Equimundo (Washington DC) promovează implicarea băieților și bărbaților în egalitatea de gen și prevenirea violenței. Gary Barker, directorul acesteia afirmă că violența pe care băieții o trăiesc sau o observă acasă, la școală și online „este ca apa în care înotăm”. Adesea, ea se transformă ulterior în perpetuare a violenței.
Criza conexiunii
O altă dimensiune a problemei este starea de sănătate mintală în deteriorare. Aceasta nu afectează doar băieții. Tulburările de sănătate mintală reprezintă o problemă majoră și în creștere pentru toți adolescenții. Potrivit Global Burden of Disease, numărul anilor de viață sănătoasă pierduți din cauza tulburărilor mintale la grupa 10–24 de ani a crescut global de la circa 27 de milioane în 1990 la 47 de milioane în 2023.
Totuși, există diferențe clare. Fetele au, în ansamblu, mai multe afecțiuni mintale, iar ritmul de creștere este mai rapid la ele. Anxietatea și depresia sunt mai frecvente la fete, în timp ce tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD) și tulburările de conduită (cum ar fi comportamentul agresiv) sunt mai frecvente la băieți.
Tulburări mintale și suicid
Mult mai mulți băieți decât fete mor prin sinucidere. În țările cu venituri mari, rata la adolescenții de 15–19 ani este de 9 la 100.000 de băieți și 3 la 100.000 de fete. „Nu putem vorbi despre băieți fără să discutăm despre automutilare și sinucidere”, afirmă Flor.
Creșterea tulburărilor mintale se explică parțial prin conștientizarea și depistarea mai bună a acestora. Pandemia a accentuat tendința, iar factorii precum tehnologia, izolarea, sărăcia și violența contribuie și ei. Deși se invocă adesea utilizarea smartphone-urilor și rețelelor sociale, studiile nu demonstrează încă un efect clar la nivel de populație, deși există cazuri individuale de impact negativ.
Pentru băieți și tineri bărbați, problema este agravată de ceea ce Barker numește „criză a conexiunii” – lipsa persoanelor la care să apeleze pentru sprijin. Un sondaj Pew Research Center din 2024, realizat pe adolescenți americani de 13–17 ani arată că doar 38 % dintre băieți se simt confortabil să discute cu prietenii despre sănătatea lor mintală, față de 58 % dintre fete. „Ca băiat, este mai greu să te deschizi față de alții”, recunoaște Lucas.
Un studiu Equimundo din 2017 a constatat că 66 % dintre tinerii bărbați americani credeau că bărbații trebuie să rezolve singuri problemele personale și să nu ceară ajutor. Englar-Carlson explică aceste diferențe prin modul diferit de socializare: adulții validează emoțiile fetelor, dar le transmit băieților să nu plângă și să fie puternici, ceea ce îi face să nu-și exprime emoțiile în cuvinte încă de mici.
Percepțiile asupra masculinității
Ideile despre masculinitate rămân răspândite. Studiul Equimundo din 2017 (pe peste 1.000 de bărbați din SUA, Marea Britanie și Mexic) a arătat că 40–60 % dintre respondenți se simt presați și nu le se pare natural să fie duri, autosuficienți, atrăgători, heterosexuali. Aceeași presiune o resimt pentru a fi furnizori financiari, agresivi, pregătiți pentru sex și dominanți în relații.
În 2025, un alt studiu Equimundo a constatat că 55 % dintre bărbații americani de toate vârstele consideră că un bărbat are dreptul să știe în orice moment unde se află partenera sa, față de 46 % în 2017. La tinerii de 18–24 de ani, procentul a ajuns la 57 %. „Dacă există vreo schimbare, ea merge înapoi: tinerii bărbați acceptă tot mai puțin ideile de gen echitabile și mai puțin restrictive despre ce înseamnă să fii bărbat”, concluzionează Barker.
Toate aceste date arată că, deși băieții și tinerii bărbați se confruntă cu provocări reale și specifice, acestea nu anulează problemele mai grave cu care se confruntă fetele și tinerele femei în multe domenii. Soluția propusă de cercetători este o abordare echilibrată. Ea constă în recunoașterea vulnerabilităților tuturor adolescenților și investiții țintite, fără a alimenta resentimente de gen.
