Azilele de la Bihor, căminele statului eșuat. Instituțiile publice au alimentat sistemul paralel al familiei Pașca

În motivarea sa arată că probele și indiciile strânse până în prezent de DIICOT susțin acuzația privind constituirea unui grup infracțional organizat. Potrivit instanței, există indicii că familia Pașca și-ar fi desfășurat activitatea în afara cadrului legal. Astfel, au ocolit legislația statului român.

În același timp, judecătorul subliniază că procurorii ar trebui să verifice dacă fapte similare au fost săvârșite și de funcționari publici sau de reprezentanți ai unor instituții care au trimis persoane în centrele clandestine din Bihor. 

Implicarea instituțiilor publice 

În motivarea magistratului Andrada Albescu se arată că „din materialul probator administrat până în prezent rezultă că o parte semnificativă dintre persoanele ajunse în locațiile administrate de inculpați nu au fost identificate ori recrutate în mod direct de către aceștia, ci au fost direcționate către acele locații chiar de instituții publice (unități medicale, servicii de ambulanță, autorități ale administrației publice locale ori servicii publice de asistență socială), instituții care, confruntate cu persoane aflate în situații extreme de vulnerabilitate socială și medicală, nu au identificat alte soluții efective pentru protecția acestora”.

De asemenea, conform instanței, inclusiv instituții publice au trimis beneficiari în locațiile administrate de inculpați. De asemenea, vulnerabilitatea persoanelor pretins exploatate este cunoscută de către autorități, fără a oferi, însă alternative de protecție.

Asociația Dumbravă a devenit o soluție pentru problemele statului?

„Această constatare nu conduce la concluzia că activitatea desfășurată de inculpați ar fi fost, prin ea însăși, licită ori justificată și nici nu exclude posibilitatea ca, profitând de această realitate socială, inculpații să fi urmărit obținerea unor foloase patrimoniale prin modalitatea descrisă de acuzare. Ea demonstrează însă că prezenta cauză nu poate fi analizată exclusiv prin prisma gravității abstracte a infracțiunilor cercetate, fără evaluarea împrejurării esențiale că activitatea desfășurată de inculpați s-a dezvoltat și s-a menținut în timp într-un context în care chiar instituțiile statului apelau la inculpați pentru rezolvarea unor situații pe care nu reușeau să le gestioneze prin propriile mecanisme instituționale”, conform motivării din dosar. 

Albescu transmite faptul că această concluzie are la bază Recomandarea nr. 90/19.06.2025, ce a fost emisă de Avocatul Poporului și depusă la dosar de apărătorul inculpaților. La nivel național, centrele rezidențiale destinate persoanelor cu dizabilități funcționează în multe județe la capacitatea maximă. De asemenea, multe sunt în proces de restructurare. Astfel, nu sunt locuri disponibile pentru internarea noilor beneficiari. Astfel, în lipsa unor alternative, persoanele erau redirecționate către unitățile spitalicești către Asociația Dumbrava. În acest fel era evidențiată și dificultatea sistemului public de a identifica soluții de protecție pentru aceste persoane. 

Vorbele lui Pașca prezintă incapacitatea statului 

Relevantă este și declarația dată de inculpatul Pașca Viorel-Teodor în fața judecătorului de drepturi și libertăți. Acesta a susținut că a solicitat instituțiilor publice competente să preia beneficiarii aflați în centrele pe care le administra. Totuși, conform declarației sale, autoritățile nu au intervenit. Tocmai, din acest motiv a continuat să îi găzduiască. El considera că singura alternativă ar fi fost abandonarea lor.

Judecătorul precizează că această declarație nu schimbă însă suspiciunea ce planează asupra inculpatului. Totuși, o consideră relevantă pentru înțelegerea contextului în care Pașca Viorel-Teodor susține că și-a desfășurat activitatea.

Totodată, magistratul arată că pericolul concret pentru ordinea publică trebuie evaluat pe baza întregului probatoriu administrat în dosar. În această analiză trebuie avute în vedere atât probele care susțin acuzațiile, cât și împrejurările. Acestea contrazic ideea că activitatea s-ar fi desfășurat exclusiv în condiții degradante.

Cu toate că locațiile administrate de inculpați nu aveau la bază un cadru legal aplicabil furnizării serviciilor sociale și nu îndeplineau standardele impuse, persoanele beneficiau de spații amenajate pentru locuire. De asemenea, celor cazați le erau oferite hrană, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale. 

Nu erau legale, dar totuși necesare? 

Potrivit motivării, împrejurările „nu sunt de natură să înlăture suspiciunea rezonabilă și nici concluziile rezultate din celelalte probe privind existența unor deficiențe serioase referitoare la administrarea tratamentului medicamentos, lipsa personalului calificat, insuficiența supravegherii ori nerespectarea standardelor prevăzute de legislația în materia serviciilor sociale, însă relevă că prezenta cauză nu corespunde ipotezei unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană, împrejurare ce diminuează intensitatea pericolului concret pe care l-ar genera lăsarea inculpaților în libertate”.

Cum erau tratate persoanele în azil? 

Magistratul Albescu menționează faptul că, potrivit declarațiilor martorilor și beneficiarilor, persoanele decedate erau înmormântate. De asemenea, erau efectuate demersurile necesare constatării decesului și organizării înmormântării în cadrul cimitirului greco-catolic. 

„Așadar, evaluând ansamblul probelor administrate, judecătorul constată că prezenta cauză nu relevă situația unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană, ci a unor persoane cărora li se asigurau, chiar într-un cadru neautorizat și insuficient raportat la exigențele legale, hrană, cazare, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale, precum și efectuarea formalităților necesare în caz de deces”, a adăugat magistratul.

Majoritatea persoanelor ce se aflau în locațiile administrate de Pașca erau oameni fără adăpost, sprijin familial sau abandonați de aparținători. 

Judecătorul subliniază că gravitatea acuzațiilor și eventualele încălcări ale legii nu sunt diminuate de faptul că centrele funcționau fără autorizațiile necesare. Totuși, acesta arată că, pentru mulți dintre beneficiari, alternativa nu era transferul într-un serviciu social autorizat, ci întoarcerea în stradă și lipsa oricărei forme de protecție. Potrivit magistratului, acest aspect nu înlătură suspiciunea privind infracțiunile cercetate, însă trebuie luat în considerare la evaluarea necesității arestării preventive și a pericolului concret pentru ordinea publică.

Problemele familie Pașca din instanță 

Judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că probele administrate până în prezent susțin, la nivelul suspiciunii rezonabile, acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat. Există indicii că inculpații au acționat coordonat, într-o structură stabilă și ierarhizată, cu roluri bine stabilite.

„Astfel, probele administrate relevă că activitatea desfășurată în cadrul locațiilor administrate de inculpatul Pașca Viorel-Teodor nu avea un caracter ocazional, ci presupunea existența unei organizări interne, a unei repartizări constante a atribuțiilor și a unei colaborări permanente între membrii implicați în administrarea locațiilor și gestionarea beneficiarilor.

În acest sens, din analiza efectuată anterior rezultă că inculpatul Pașca Viorel-Teodor exercita atribuțiile decizionale privind funcționarea întregului mecanism, în timp ce inculpata Păcală Delia-Mioara coordona activitatea curentă desfășurată în locații, menținea legătura cu instituțiile publice și unitățile medicale și supraveghea activitatea personalului. Totodată, inculpații Pașca Florica, Pașca Daniel-Sabin, Pașca Abel-Timotei și Pașca Viorel-Emanuel exercitau, potrivit probelor administrate, atribuții distincte privind administrarea unor locații, gestionarea formalităților administrative și bancare, obținerea prestațiilor sociale, administrarea documentelor beneficiarilor ori acordarea unui sprijin administrativ și logistic activității desfășurate”, se prezintă în documentul de la dosar. 

Judecătorul arată că probele din dosar indică existența unei colaborări permanente între inculpați și a unei structuri bine organizate. Potrivit magistratului, Pașca Viorel-Teodor coordona activitatea și lua deciziile importante, iar ceilalți participanți le puneau în aplicare, fiecare având un rol clar. Totodată, durata activităților, existența mai multor locații și împărțirea atribuțiilor susțin suspiciunea că a funcționat un grup infracțional organizat, și nu că au fost comise fapte izolate.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!