Citește știri economice
0 comentarii
Benjamin Netanyahu și Donald Trump În timpul convorbirii, Netanyahu i-a transmis lui Trump o informație considerată extrem de valoroasă din punct de vedere strategic: liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, urma să participe la o reuniune împreună cu principalii săi consilieri într-o singură locație din Teheran, în dimineața zilei de sâmbătă.
Potrivit informațiilor furnizate de serviciile israeliene de informații militare, reuniunea ar fi creat o oportunitate rară pentru eliminarea simultană a întregului cerc de conducere al regimului iranian printr-un singur atac aerian.
Această informație a schimbat radical calculele de la Washington.
O oportunitate strategică pe care Washingtonul nu a vrut să o rateze
Apelul din 23 februarie, desfășurat din „Situation Room” al Casei Albe, a devenit punctul de cotitură în decizia de a lovi Iranul.
Deși administrația Trump lua deja în calcul o operațiune militară împotriva Teheranului, momentul exact al atacului nu fusese stabilit. Informația privind prezența lui Khamenei într-o singură locație a fost însă considerată o oportunitate strategică rară.
Potrivit oficialilor americani și israelieni, Washingtonul și Ierusalimul discutaseră de luni întregi scenarii de acțiune militară. În cele două luni care au precedat conflictul, Trump și Netanyahu s-au întâlnit de două ori și au discutat telefonic de aproximativ 15 ori.
O primă variantă prevedea lansarea atacului cu o săptămână mai devreme, însă planurile au fost amânate din motive operaționale și din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
CIA confirmă informațiile serviciilor israeliene
După apelul lui Netanyahu, Trump a cerut imediat CIA să verifice informațiile primite de la serviciile israeliene.
Verificarea preliminară a confirmat datele privind reuniunea liderilor iranieni.
Până joi, agenția americană de informații a transmis că a confirmat complet faptul că liderii regimului iranian urmau să se afle în același loc.
Potrivit unei surse citate de Axios, concluzia a fost clară: „Toți urmau să fie acolo, iar oportunitatea trebuia exploatată.”
Diplomația eșuează la Geneva
În paralel, Washingtonul continua negocierile diplomatice cu Iranul.
În aceeași zi în care CIA confirma informațiile, trimișii lui Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, se aflau la Geneva, unde purtau discuții cu oficiali iranieni.
După ore de negocieri, verdictul transmis președintelui american a fost categoric: diplomația nu avea nicio șansă de succes.
Potrivit unui oficial american, mesajul transmis lui Trump a fost clar:
„Dacă doriți să continuați diplomația, vom face tot posibilul pentru un acord. Dar interlocutorii noștri au demonstrat că nu sunt dispuși să accepte o înțelegere care să vă satisfacă.”
În acel moment, Trump a ajuns la două concluzii decisive: informațiile de intelligence erau solide, iar negocierile diplomatice erau practic încheiate.
Ordinul final pentru atac
Vineri, la ora 15:38 EST, Trump a dat ordinul final pentru operațiunea militară.
La aproximativ 11 ore după această decizie, bombardierele au lovit ținte din Teheran.
În urma atacului, ayatollahul Ali Khamenei a fost ucis, iar conflictul militar a escaladat rapid, marcând începutul războiului.
Cooperare strânsă Washington–Ierusalim
Oficialii americani susțin că Trump îl considera pe Netanyahu un partener strategic apropiat și era dispus să ia în considerare recomandările acestuia privind Iranul.
Totuși, potrivit acelorași surse, președintele american a insistat ca diplomația să fie explorată până în ultimul moment.
Un oficial american a descris situația astfel:
„O parte a administrației negocia, iar cealaltă parte pregătea planuri militare comune cu Israelul. Președintele analiza constant ambele opțiuni.”
Dispute privind momentul atacului
Secretarul de stat Marco Rubio a respins criticile potrivit cărora Statele Unite ar fi fost împinse într-un război de către Israel.
Potrivit acestuia, operațiunea era inevitabilă, iar singura întrebare era momentul în care urma să fie executată.
„Acest weekend a oferit o oportunitate unică pentru o acțiune comună împotriva acestei amenințări”, a declarat Rubio în fața Congresului.
Potrivit unor oficiali israelieni, Trump ar fi dorit inițial o lovitură militară încă din luna ianuarie, însă Netanyahu ar fi cerut amânarea.
Planul inițial prevedea lansarea operațiunii la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie, pentru a permite administrației americane să pregătească opinia publică.
Atacul a luat administrația americană prin surprindere
Decizia de a accelera calendarul operațiunii a creat însă probleme la nivel politic.
Casa Albă nu a mai avut timp să pregătească argumentele publice pentru intervenția militară.
„Nu am construit cazul public pentru război atât de bine cum am fi putut, deoarece oportunitatea a apărut extrem de rapid”, a recunoscut un oficial american.
Mesajele administrației au devenit confuze, iar justificările pentru atac au fost formulate abia după lansarea bombardamentelor.
Americani prinși în regiune
Pentru că atacul a fost păstrat în secret, mulți cetățeni americani aflați în regiunea Golfului au fost luați prin surprindere atunci când Iranul a lansat atacuri de represalii.
Departamentul de Stat a fost nevoit să organizeze rapid evacuarea a peste 1.500 de americani care au cerut sprijin pentru a părăsi regiunea.
Întrebat de ce nu a existat un plan de evacuare, Trump a răspuns:
„Pentru că totul s-a întâmplat foarte repede.”
Netanyahu respinge acuzațiile
Ambasadorul Israelului la Washington, Yechiel Leiter, a refuzat să comenteze detaliile apelului din 23 februarie, dar a respins ideea că Netanyahu ar fi presat Washingtonul pentru accelerarea atacului.
„În ultimul an, am colaborat mai strâns ca niciodată cu partenerii noștri americani în privința Iranului”, a declarat diplomatul.
El a subliniat că Donald Trump este „un lider puternic care nu poate fi influențat sau manipulat”.
Trump: „Dacă e ceva, eu am împins lucrurile înainte”
Președintele american a respins la rândul său sugestiile că decizia ar fi fost determinată de Israel.
„Negociam cu acești nebuni și aveam convingerea că vor ataca primii. Dacă e ceva, eu aș putea spune că am forțat mâna Israelului”, a declarat Trump.
Casa Albă nu a contestat informațiile publicate de Axios, indicând însă că poziția oficială rămâne cea exprimată public de Trump și de secretarul de stat Marco Rubio.
RECOMANDĂRI NEWSEDGE 
