Scena politică din România înregistrează schimbări majore, conform datelor furnizate de un sondaj realizat de CURS în a doua jumătate a lunii iulie 2026. Alianța pentru Unirea Românilor se situează pe prima poziție în opțiunile de vot pentru viitorul legislativ. Formațiunea obține un procent semnificativ din opțiunile celor chestionați, distanțându-se considerabil de celelalte partide prezente în spectrul politic.
Preferințele electorale
Dacă scrutinul parlamentar s-ar desfășura duminica viitoare, AUR ar întruni treizeci și patru la sută din preferințele electorale. Pe poziția secundă se situează Partidul Social Democrat, creditat cu douăzeci și trei la sută din voturi. Partidul Național Liberal ocupă treapta a treia a podiumului, cu două zecimi mai puțin decât social-democrații. Uniunea Salvați România se menține la cota de nouă la sută.
Restul formațiunilor politice obțin scoruri reduse, situându-se sub pragul de zece la sută. UDMR este cotat cu patru la sută. SOS România adună trei la sută. Iar diverse alte mișcări politice împart restul opțiunilor exprimate de cetățenii intervievați.
Pesimismul generalizat și percepția negativă asupra direcției țării
Rezultatele cercetării sociologice scot în evidență un grad ridicat de nemulțumire socială. Patru din cinci români consideră că statul se îndreaptă într-o direcție greșită. Situaţia reflectă un climat profund marcat de neîncredere în instituții. Doar o mică parte dintre respondenți apreciază pozitiv evoluția generală a societății.
Această stare de spirit corelează direct cu instabilitatea administrativă din ultimele luni. Țara traversează o criză politică profundă, marcată de lipsa unui guvern stabil după căderea vechiului Executiv și de eșecul negocierilor purtate la nivelul partidelor parlamentare.
Climatul de contestare a modului în care a fost administrată țara favorizează formațiunile care se poziționează în afara marilor coaliții de guvernare din ultimii ani. Liderii politici implicați în administrarea treburilor publice plătesc electoral prețul incertitudinii economice și sociale.
Detalii metodologice privind cercetarea sociologică
Culegerea datelor s-a desfășurat în perioada paisprezece-douăzeci și patru iulie 2026. Eșantionul utilizat a cuprins o mie o opt persoane majore, selectate prin metode statistice riguroase pentru a asigura reprezentativitatea la nivel național.
Operatorii au utilizat interviuri telefonice asistate de calculator, marja maximă de eroare fiind de plus sau minus trei la sută, la un prag de încredere statistică de nouăzeci și cinci la sută. Structura finală a fost corectată pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.
