August 2026, cea mai fierbinte lună înregistrată vreodată. Temperatura globală a depășit cu 1,65°C nivelul preindustrial

Recordul a fost atins înainte ca fenomenul El Niño să ajungă la intensitatea maximă, ceea ce alimentează temerile privind noi temperaturi extreme în lunile următoare. August 2026 a egalat recordul stabilit în iulie 2023. În același timp, temperaturile de la suprafața mărilor au ajuns la cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată pentru o lună august.

August 2026 a egalat recordul din iulie 2023

Datele Copernicus Climate Change Service arată amploarea încălzirii înregistrate în această vară. August a devenit atât cea mai caldă lună august din seria de observații, cât și una dintre cele mai fierbinți luni măsurate vreodată la nivel mondial. Temperatura globală a fost cu 1,65°C peste valorile din perioada preindustrială. Depășirea pragului de 1,5°C este importantă în contextul obiectivelor stabilite prin Acordul de la Paris. Totuși, o singură lună cu temperaturi peste acest nivel nu înseamnă că limita prevăzută în acord a fost depășită definitiv. Pentru o asemenea concluzie este necesară analizarea temperaturilor pe o perioadă mai lungă.

El Niño ar putea aduce temperaturi și mai ridicate

Recordul din august este cu atât mai important cu cât actualul episod El Niño nu a ajuns încă la intensitatea maximă. Fenomenul este așteptat să se intensifice spre finalul anului și ar putea deveni unul dintre cele mai puternice observate până acum.

El Niño este un fenomen natural asociat schimbărilor circulației atmosferice deasupra Oceanului Pacific. Aceste modificări favorizează încălzirea apelor oceanice și transferul unor cantități mari de căldură către atmosferă. Efectele sale pot fi resimțite la nivel mondial. Fenomenul este asociat cu schimbări ale precipitațiilor, perioade de secetă, inundații și valuri de căldură în diferite regiuni. Oamenii de știință avertizează însă că El Niño se suprapune acum peste efectele încălzirii globale provocate de activitatea umană.

Arderea combustibililor fosili rămâne principalul factor

Friederike Otto, profesoară de științe climatice la Imperial College London, a atras atenția că El Niño nu reprezintă cauza fundamentală a temperaturilor record. Principalul factor rămâne acumularea gazelor cu efect de seră provenite din arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale. Schimbările climatice fac ca fiecare episod El Niño să se desfășoare într-o lume deja mai caldă. Din acest motiv, efectele fenomenului natural pot deveni mai severe. Specialiștii avertizează că noi recorduri de temperatură vor continua să apară atât timp cât emisiile de gaze cu efect de seră rămân ridicate.

Consecințele verii extreme sunt deja vizibile

Temperaturile ridicate din această vară au avut efecte majore în numeroase regiuni ale lumii. Incendiile de vegetație au provocat distrugeri, iar valurile de căldură au afectat sănătatea populației. Agricultura a fost, de asemenea, lovită de temperaturile extreme și de lipsa precipitațiilor. Recoltele mai mici pot pune presiune suplimentară asupra prețurilor alimentelor în lunile următoare.

Transporturile, companiile și serviciile publice au fost afectate în mai multe țări. Sistemele medicale s-au confruntat, la rândul lor, cu efectele perioadelor prelungite de caniculă. În Europa, valurile succesive de căldură au fost asociate cu un număr ridicat de decese suplimentare.

ONU avertizează asupra costurilor economice

Simon Stiell, șeful ONU pentru climă, a atras atenția că impactul economic și social al verii încă nu a fost calculat în întregime. Temperaturile extreme afectează infrastructura, sănătatea publică și prețurile produselor de bază.

Oficialul ONU a cerut accelerarea tranziției către surse de energie cu emisii reduse. El a subliniat și necesitatea protejării pădurilor și oceanelor, precum și a investițiilor în adaptarea la schimbările climatice. Efectele încălzirii globale nu mai sunt considerate doar un risc pentru viitor. Ele produc deja pierderi economice și afectează direct comunități din întreaga lume.

Ce înseamnă depășirea pragului de 1,5°C

Acordul de la Paris din 2015 urmărește limitarea creșterii temperaturii globale și menținerea acesteia cât mai aproape de 1,5°C peste nivelurile preindustriale. Faptul că temperatura din august a fost cu 1,65°C peste nivelul preindustrial nu înseamnă automat că obiectivul climatic a fost ratat. Pragul este evaluat pe baza tendinței climatice pe termen lung, nu în funcție de o singură lună.

Totuși, frecvența tot mai mare a lunilor în care temperatura depășește 1,5°C reprezintă un semnal important. Cu cât încălzirea se menține mai mult peste acest nivel, cu atât cresc riscurile asociate schimbărilor climatice. ONU a avertizat recent și asupra posibilității unei depășiri temporare a pragului climatic. Într-un asemenea scenariu, reducerea emisiilor ar trebui însoțită de eliminarea unor cantități importante de dioxid de carbon din atmosferă.

Europa a traversat o vară neobișnuit de uscată

Datele Copernicus arată că temperaturile extreme au fost însoțite de condiții foarte uscate în numeroase regiuni. Vestul și centrul Europei s-au confruntat cu precipitații sub valorile obișnuite. Situații similare au fost înregistrate în anumite zone din Scandinavia și sud-estul Europei. Seceta a afectat și alte regiuni ale planetei.

Sudul Statelor Unite, nordul Mexicului și unele regiuni din Canada au înregistrat condiții mai uscate decât media. Același fenomen a fost observat în Maghreb, Cornul Africii, Siberia, Asia Centrală și China. Părți din America de Sud, Africa de Sud și nordul Australiei au fost, de asemenea, afectate.

Dunărea, afectată de temperaturile extreme

România s-a numărat printre țările europene în care efectele căldurii și secetei au devenit vizibile. Nivelul Dunării a coborât puternic în unele sectoare, iar porțiuni ale albiei au rămas expuse. Nivelurile foarte scăzute ale apelor pot afecta navigația, agricultura și ecosistemele. În perioadele prelungite de secetă, presiunea asupra resurselor de apă crește semnificativ. Situația de pe Dunăre ilustrează efectele combinate ale temperaturilor ridicate și ale precipitațiilor insuficiente.

Crește riscul atingerii unor puncte climatice critice

Oamenii de știință sunt preocupați și de apropierea unor așa-numite „puncte critice” ale sistemului climatic. Acestea reprezintă praguri după care anumite schimbări naturale pot deveni foarte dificil sau chiar imposibil de inversat. Printre sistemele vulnerabile se numără calota glaciară arctică și pădurea amazoniană. Modificările majore ale acestora ar putea amplifica și mai mult încălzirea globală.

Ruth Fuller, consilier pentru climă în cadrul WWF UK, avertizează că numeroase recorduri au fost depășite în 2026. Această evoluție crește riscul ca unele sisteme naturale să fie împinse dincolo de limitele lor de stabilitate.

Oceanele au înregistrat, de asemenea, temperaturi record

Căldura extremă nu s-a limitat la atmosferă. Temperaturile globale de la suprafața mărilor au atins un nou record pentru luna august. Samantha Burgess, responsabilă pentru strategia climatică în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, a descris august 2026 drept o lună excepțională pentru observațiile climatice globale.

Datele privind atmosfera și oceanele arată că schimbările climatice amplifică fenomenele extreme. Consecințele sunt resimțite tot mai puternic de comunități, economii și ecosisteme. Iar perspectiva intensificării El Niño spre sfârșitul anului ridică o nouă problemă: recordurile înregistrate în această vară ar putea să nu fie ultimele din 2026, scrie The Guardian.